Maia Sandu a oferit detalii despre planul de reintegrare a regiunii transnistrene, afirmând că prioritatea este retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, precum și gestionarea costurilor economice necesare pentru integrarea completă a zonei în toate domeniile.

Președinta a explicat că autoritățile au dezvoltat în 2023 o strategie etapizată pentru remedierea situației, având planuri pentru sectorul bancar, social și economic. Ea a subliniat că armata rusă trebuie să părăsească teritoriul în condiții pașnice și a evidențiat dificultățile legate de eliminarea prezenței militare ruse. „Problema cea mai complicată acum este cum scăpăm de trupele ruse și, după asta, pas cu pas să se producă reintegrarea. Trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în binele lor să se întâmple acest proces. Standardele de viață pe malul drept sunt deja mai bune și noi le putem oferi o viață mai bună decât ceea ce se întâmplă acolo sub acel regim”, a declarat Maia Sandu.

Ea a adăugat că marea provocare este finanțarea procesului, fiind în discuții cu partenerii internaționali pentru sprijin, deoarece bugetul național nu poate acoperi integral aceste costuri. Totodată, evoluțiile în procesul de pace din Ucraina ar putea oferi oportunități pentru soluționarea crizei transnistrene.

Momentan, economia transnistreană se confruntă cu o criză severă, cauzată de reducerea sprijinului financiar din partea Rusiei și de restricțiile asupra livrărilor de gaze naturale. Producția industrială a înregistrat o scădere de peste 40%, iar sectoare precum metalurgia, energia și chimia au înregistrat scăderi de 50-60%. Estimările indică un deficit bugetar de peste 130 de milioane de euro pentru anul 2025.

Conflictele din regiune au început în martie 1992, odată cu declarația de independență a Moldovei, fiind agravatede prezența trupelor rusești. Deși luptele s-au încheiat în iulie același an, cu semnarea unui acord între liderii de atunci, regiunea rămâne sub control separatist, având militari ruși staționați sub pretextul misiunilor de pacificare și al păstrării depozitului de armament de la Cobasna.

De mai mulți ani, Chișinăul solicită în cadrul organismelor internaționale, inclusiv ONU, retragerea trupelor ruse, însă acestea continuă să fie prezente pe teritoriul țării.



Sursa articol