Maia Sandu afirmă că unirea cu România nu are sprijin majoritar în Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat joi faptul că, în actualul context politic și social, ideea unirii cu România nu întâlnește un sprijin relevant în societate. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă organizate la Chișinău, în care Maia Sandu și-a prezentat prioritățile pentru anul 2026 și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. Ea a subliniat astfel, încă o dată, poziția fermă a actualului guvern față de această temă sensibilă care, de-a lungul anilor, a generat discuții și controverse în ambele maluri ale Prutului.

Contextul politic și social în Moldova

Pentru mulți moldoveni, această declarație nu vine ca o surpriză, având în vedere tensiunile și viețile politice complicate din țară. În ultimii ani, discuțiile despre unirea cu România au fost atât subiect de dezbatere în mass-media, cât și teme frecvente în parlamentele celor două state, dar cu sprijin limitat din partea populației moldovene. Potrivit unor sondaje recente, majoritatea moldovenilor preferă să-și păstreze independența și să-și continue drumul spre integrarea europeană, mai degrabă decât să deschidă porțile unor unificări care s-ar putea dovedi complicate din punct de vedere economic și politic.

Calea europeana și problemele interne în centrul discursului

Maia Sandu a accentuat faptul că prioritățile țării ei rămân consolidarea statului de drept, combaterea corupției și aderarea la Uniunea Europeană, obiective pentru care Moldova a făcut pași importanți în ultimii ani. În plus, ea a ținut să sublinieze că spiritul de unitate națională trebuie să fie canalizat spre dezvoltare și stabilitate, nu spre idei care nu mai sunt de actualitate pentru majoritatea cetățenilor. „În Moldova, nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România. Este o temă discutată, dar nu spre a deveni o realitate”, a afirmat liderul de la Chișinău.

De asemenea, Maia Sandu a menționat că orice referendum în acest sens ar fi inutil în condițiile actuale, având în vedere lipsa unui suport larg din partea populației. „Scenariul în care s-ar putea demara un referendum pentru unire nu este în discuție, deoarece nu există o astfel de voință națională”, a spus ea.

Contextul istoric și cultural al discuției despre unire

Tema unirii dintre Republica Moldova și România a revenit frecvent în mass-media și în dezbaterile politice, mai ales în perioada premergătoare alegerilor. Ea are rădăcini adânci în istorie, moldovenii și românii împărțind o limbă comună, o cultură și o istorie în mare parte comună, precum și aspirații de integrare europeană. Cu toate acestea, evoluțiile recente din politica internă și dinamica relațiilor internaționale au influențat în mod decisiv percepția publicului asupra acestei idei.

În timp ce unii politicieni și grupuri civile continuă să susțină unirea, majoritatea cetățenilor moldoveni par să prefere păstrarea statalității separate, mai ales în contextul instabilității politice și economice din regiune. Maia Sandu a subliniat, astfel, că opoziția față de unire nu dovedește lipsă de raportare la istoria comună, ci un real și sănătos răspuns al societății la provocările moderne.

Perspectivele și următorii pași

Declarațiile președintei Maia Sandu reflectă o poziție clară și bine argumentată, dar și o realitate politică care va continua să influențeze în mod decisiv această discuție. În condițiile în care populația nu sprijină unirea, și în contextul actualei tendințe de consolidare a identității naționale, e greu de crezut că această idee va prinde contur în viitorul apropiat.

Ce urmează pentru Moldova și relația sa cu România rămâne, așadar, în mare măsură o chestiune de priorități divergente și de voință populară. În timp ce oficialii moldoveni se concentrează pe consolidarea independenței și integrarea în Uniunea Europeană, dezbaterea despre unificare pare, momentan, să fie uitată sau cel puțin amânată pentru o vreme. Rămâne de văzut dacă această poziție va fi menținută pe termen lung sau dacă, în condiții diferite, va reapărea în discursul public și politic al regiunii.