Consumul excesiv de social media afectează grav sănătatea psihică a tinerilor din România, fiind pe primul loc în Europa în privința sevrajului digital

În timp ce în alte țări se discută tot mai mult despre avantajele și riscurile utilizării rețelelor sociale în rândul tinerilor, România se confruntă cu o situație alarmantă. Nici nu a fost nevoie de studii de mare amploare pentru a evidenția gravitatea problemei: date recente arată că 22% dintre copiii și adolescenții cu vârsta între 11 și 15 ani din țară resimt simptome de sevraj mental atunci când le este tăiat accesul la telefon, ceea ce le plasează pe România pe primul loc în clasamentul celor 44 de țări studiate în privința acestor manifestări.

Un fenomen de amploare: sevrajul digital în rândul tinerilor

„Consumul problematic de social media în rândul copiilor și adolescenților de 11-15 ani a atins un prag de alertă”, atenționează specialiștii, care semnalează o creștere alarmantă a cazurilor în ultimii ani. Fenomenul nu este doar o manifestare a divertismentului sau a socializării online, ci un adevăratLandau de dependență, asemănătoare cu cele întâlnite în cazul altor comportamente adictive.

Potrivit experților, tinerii petrec adesea ore în șir în fața ecranelor, încercând să evite anxietatea, singurătatea sau presiunea socială. În plus, lipsa unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber și modelele consumului promovat de influenceri și vedete online amplifică această dependență.

Ponderea situațiilor în care tinerii reacționează cu agitație, anxietate sau comportamente de sevraj atunci când nu au acces la telefoanele mobile indică o vulnerabilitate majoră a acestui segment de populație. În acest context, psihologii avertizează că aceste simptome pot avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilor, dacă nu se intervine la timp.

Factorii sociali și educaționali care favorizează dependența digitală

Situația din România nu survine într-un vacuum. În ultimii ani, societatea a asistat la o creștere rapidă a utilizării dispozitivelor digitale în școli și în viața de zi cu zi a celor mici. Lipsa alternativelor recreative și a unor activități în aer liber, combinate cu lipsa unui control adecvat din partea părinților și a cadrelor didactice, au dus la o situație în care tinerii devin tot mai dependenți de mediul online pentru a-și gestiona emoțiile și interacțiunile sociale.

În plus, contextul pandemic a amplificat această problemă; restricțiile au fost inevitabil favorabile creșterii timpului petrecut în fața ecranelor. În lipsa activităților fizice sau a interacțiunilor în societate, tinerii și-au găsit refugiu în lumea virtuală, unde ofertele de divertisment, socializare și validare sunt aproape nelimitate. Astfel, cercetările confirmă faptul că resistenta la întreruperea accesului la social media devine tot mai dificilă, iar sevrajul mental devine o problemă de sănătate publică.

Ce se face pentru a combate această criză?

Autoritățile și specialiștii din domeniul sănătății mintale recunosc că e nevoie de intervenții strategice și de o conștientizare sporită. În ultimele luni, au fost lansate campanii pentru informarea părinților și educatorilor cu privire la riscurile consumului excesiv de social media. De asemenea, se promovează introducerea în școli a unor programe dedicate dezvoltării abilităților sociale, a educației digitale și a gestionării emoțiilor.

Între timp, părinții trebuie să devină mai conștienți de rolul lor în modelarea comportamentelor online ale copiilor, stabilind limite clare și oferind alternative sănătoase de petrecere a timpului liber. La nivel de cercetare, se urmărește dezvoltarea unor metode de identificare și tratament precoce a dependenței digitale, dar e clar că, pe termen lung, această problemă depășește granițele unor inițiative individuale.

Viitorul sănătății mintale a generației tinere din România

Odată cu creșterea conștientizării, se așteaptă ca autoritățile să lanseze politici publice mai ferme, menite să reducă vulnerabilitatea tinerilor în fața alcoolului digital. Este vital ca părinții, profesorii și specialiștii în sănătate să colaboreze pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție și intervenție.

În prezent, situația rămâne critică, însă evoluțiile recente arată o conștientizare generalizată a gravității problemei. Direcția următoare trebuie să fie implementarea unor măsuri coerente și durabile, care să asigure o dezvoltare sănătoasă a tinerilor, în lumea digitală dar și în realitatea fizică.

Cei mai tineri, cei care vor modela societatea de mâine, trebuie să poată naviga între beneficii și riscuri; pentru ca această navigare să nu devină o luptă constantă cu dependencies digitale, ci o experiență echilibrată și sănătoasă.