LIVE. László Krasznahorkai din Ungaria adjudecă Premiului Nobel pentru Literatură 2025 / Scriitorul român Mircea Cărtărescu a fost considerat un competitor de seamă pe scena culturală internațională, până în ultimele clipe înainte de anunț.

Deși romancierii predomină printre laureații Nobel, poeții au o poziție privilegiată în inima Academiei, conform listei anterioare a câștigătorilor.

2:00

László Krasznahorkai din Ungaria a fost desemnat câștigător! Acesta era un favorit de seamă. În România, mai multe lucrări ale acestui autor în vârstă de 71 de ani au fost publicate de editura Trei.

1:57 PM

Cotele agențiilor de pariuri îl favorizează pe scriitorul australian Gerald Murnane, recunoscut pentru stilul său retras, care conduce „fragilul clasament al pariurilor” cu o cotă de 5/1, urmat de László Krasznahorkai (6/1). Autoarea mexicană Cristina Rivera Garza (9/1) s-a impus ca o competitoră puternică, în timp ce scriitorul japonez Haruki Murakami (11/1) se află din nou în cursă. Mircea Cărtărescu din România, Thomas Pynchon din America și Can Xue din China sunt, de asemenea, bine clasificați, conform presei internaționale.

1:55 PM

Vor reuși de această dată Haruki Murakami, favorit în rândul fanilor, sau Salman Rushdie, care a fost foarte aproape să plătească cu viața pentru literatura sa? Sau va apărea o surpriză neașteptată?

1:51 PM

În mai puțin de 10 minute se va anunța mult așteptatul premiu, urmărit nu doar de fanii literaturii, ci și de întreaga cultură internațională.

Mari scriitori niciodată recompensați

Joi, la ora 14.00, ora României, va fi anunțat Premiul Nobel pentru literatură 2025. Poetul francez Sully Prudhomme a fost primul laureat Nobel pentru Literatură în 1901, iar suedeza Selma Lagerlöf a devenit prima femeie recompensată cu acest premiu în 1909. Franța conduce clasamentul cu cei mai mulți laureați (16), în timp ce doar 18 femei au fost onorate în cei 124 de ani de istorie ai acestui premiu.

Unii mari autori, precum Lev Tolstoi, Virginia Woolf și James Joyce, nu au fost niciodată recunoscuți, în timp ce alții, precum Jean-Paul Sartre și Boris Pasternak, au refuzat premiul.

În prezent, scriitori precum Salman Rushdie sau Haruki Murakami nu au în palmaresul lor literar un premiu Nobel.

„Intimitatea fără compromis a poeziei”

Relația dintre romancieri și poeți este fascinantă în preferințele Academiei Suedeze, entitatea care decernează Premiile Nobel. De la W.B. Yeats și Pablo Neruda până la Seamus Heaney și Louise Glück, poezia a răzbătut adesea în momente când proza părea previzibilă. Academia are tendința de a premia poeții în perioade de schimbări culturale, „ca și cum versurile în sine ar deveni o forță stabilizatoare”, scrie astăzi presa internațională.

Atunci când Glück a câștigat în 2020, ea a afirmat că puterea poeziei constă în „intimitatea sa fără compromisuri”. Un secol mai devreme, Yeats o descria ca „cearta cu noi înșine”. Fiecare laureat poetic reîntărește ideea că, într-o eră a distragerii atenției, cea mai veche formă de literatură, poezia, continuă să vorbească direct sufletului.

Românul Mircea Cărtărescu, printre favoriți, este și el poet, având o cotă semnificativă la casele de pariuri. Totuși, agențiile specializate în pronosticuri, de regulă, nu reușesc să prezică câștigătorul Nobelului.

Țări fără câștigători

Deși premiul Nobel a devenit cu adevărat global, anumite puteri literare rămân nerecompensate până acum. Țări precum Egiptul (în afară de Naguib Mahfouz), Coreea de Sud (până la câștigul lui Han Kang din 2024) și Nigeria (în afară de Wole Soyinka) încă așteaptă să fie recunoscute suplimentar. Altele, precum Indonezia, Vietnam și Filipine, nu au avut până acum un laureat.

Criticii susțin că Academia favorizează în continuare limbile și formele literare occidentale. Cu toate acestea, avântul publicării globale, rețelele de traducere și accesul digital sugerează că o schimbare ar putea fi imminentă. Voci puternice din Africa, Asia și Orientul Mijlociu încep să contureze rapid peisajul literar.

Cărtărescu – cel mai cunoscut scriitor român din ultimele decenii

Născut pe 1 iunie 1956, în București, Mircea Cărtărescu a absolvit Facultatea de Litere din București în 1980. În același an, a debutat cu volumul de versuri „Faruri, vitrine, fotografii…”, urmat de numeroase altele. În 1989, a apărut primul său volum de povestiri, „Visul”, care ulterior a fost reeditat sub titulatura „Nostalgia”.

A publicat peste 20 de lucrări de poezie, proză și eseuri, cele mai renumite fiind „Solenoid”, trilogia „Orbitor”, „Theodoros”, „Peisaj după isterie” și „Melancolia”. Acestea au fost traduse în mai mult de 23 de limbi, incluzând engleză, franceză, spaniolă, germană, sârba, turca, norvegiana, olandeza, rusă.

Mircea Cărtărescu se bucură de recunoaștere internațională, fiind cel mai premiat autor român, cu distincții precum Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, Pluma de Plata, Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.

În acest an, numele lui Cărtărescu figurează printre cei acum observați de publicații precum un cotidian britanic de prestigiu, fiind plasat în al doilea cerc de preferințe al agențiilor de pariuri, după Gerald Murnane, dar înaintea lui Salman Rushdie și Haruki Murakami.