Serbia se confruntă cu proteste masive și violențe după anunțarea de către președintele Aleksandar Vucic a unor măsuri dure împotriva demonstranților. Aceste acțiuni vin în contextul unrestului crescut, care contestă autoritatea sa în țară.

Zeci de mii de cetățeni din Belgrad și alte orașe au ieșit pe străzi în semn de protest. Ei cer eliberarea persoanelor reținute în zilele anterioare și închiderea unor birouri ale Partidului Progresist Sârbo, aflat la putere. Protestele au fost marcate de strigăte precum „Arrest Vucic”.

Președintele a încercat să justifice acțiunile guvernului, numind demonstranții „teroriști” și susținând că protestele sunt orchestrate din exterior pentru a destabiliza Serbia. El a acuzat, fără a oferi dovezi concrete, o conspirație globală care vizează țara.

În timp ce Vucic a promis măsuri mai severe dacă protestele continuă, el a declarat că nu va impune o stare de urgență. Totuși, violențele au escaladat, cu mai multe ciocniri între protestatari și forțele de ordine în ultimele zile, inclusiv utilizarea de gaze lacrimogene.

Aceste evenimente sunt parte a unui context mai larg de nemulțumire socială, alimentată de evenimente tragice, cum ar fi prăbușirea unui acoperiș la o stație de tren, care a dus la pierderea a 16 vieți. Cetățenii se plâng de corupția endemică și lipsa de transparență în proiectele de infrastructură.

De asemenea, Vucic își păstrează relațiile strânse cu Rusia și China, în ciuda aspirațiilor Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. În aceste condiții, nemulțumirea față de conducerea sa riscă să se intensifice.

Incidentele violente și reprimarea demonstranților contestă nu doar autoritatea lui Vucic, ci pun și în discuție viitorul politic al Serbiei. Rămâne de văzut cum se va dezvolta situația și ce măsuri concrete vor fi luate în perioada următoare pentru a restabili ordinea. Asistăm la un moment critic în care cetățenii sunt chemați să se informeze și să acționeze în numele credințelor lor.