Serbia se confruntă cu proteste masive

Serbia a fost zguduită de proteste anti-guvernamentale, în urma unor declarații dure ale președintelui Aleksandar Vucic, care a promis măsuri stricte împotriva demonstranților. Aceste confruntări, care au avut loc în ultimele zile, reflectă nemulțumirile crescânde față de conducerea sa autoritară.

Zeci de mii de oameni au luat parte la proteste în orașe precum Belgrad și Novi Sad. Oamenii au scandat „Arestați-l pe Vucic” și au cerut eliberarea celor reținuți în ultimele zile. Protestele au fost organizate ca reacție la acuzațiile președintelui, care a numit demonstarții „teroare pură” și a sugerat că acestea sunt orchestrate de forțe externe.

În timpul unei transmisiuni televizate, Vucic a susținut că încălcările valorilor naționale sunt în creștere, afirmând că teroriștii pun în pericol o viață normală. El a menționat că, fără măsuri drastice, se pune în pericol siguranța oamenilor. Ieri, au avut loc ciocniri violente între protestatari și poliție, iar manifestanții au atacat sediile oficiale ale partidului său, punând foc, iar Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene.

Vucic nu a precizat ce măsuri va lua, dar a spus că vor fi anunțate în termen de o săptămână. El a denunțat protestele ca fiind parte dintr-un plan mai mare care urmărește destabilizarea Serbiei. În ultimele zile, zeci de persoane au fost reținute de poliție, care a fost acuzată că folosește forțe excesive.

Aceste evenimente au escaladat semnificativ, după o perioadă de aproape nouă luni de demonstrații în mare parte pașnice. Protestele au început după tragedia de la o stație de tren, unde un acoperiș s-a prăbușit, rezultând în moartea a 16 persoane. Multe dintre nemulțumiri sunt direcționate către corupția în proiectele de infrastructură și guvernarea lui Vucic, acuzată că îngrădește libertățile democratice.

Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce Vucic își menține relații strânse cu Rusia și China. Unii susțin că aceste proteste sunt un răspuns la corupția galopantă din țară și la planurile de renunțare la reformele necesare pentru o integrare reală în UE.

În concluzie, situația din Serbia rămâne tensionată, cu apeluri tot mai frecvente la reforme democratice și responsabilitate din partea guvernului. Evoluția acestor proteste și reacțiile autorităților vor influența în mod semnificativ viitoarele relații internaționale ale țării și stabilitatea sa internă. Continuarea monitorizării acestor evenimente este esențială pentru a înțelege contextul politic și social complex al Serbiei.