Șefa Înaltei Curți de Casație, Lia Savonea, a refuzat invitația ministrului justiției, Radu Marinescu, care a cerut mai multor instituții din sistemul judiciar o întâlnire de lucru pentru joi. În răspunsul său, ea afirmă că această propunere pare mai mult o încercare de a-și contura o imagine decât un dialog real.

Lia Savonea subliniază că justiția se confruntă în prezent cu un discurs public care minimizează independența judecătorilor și că această atitudine negativă nu afectează doar profesia, ci și încrederea cetățenilor în statul de drept. Ea menționează că refuzul are loc într-un context în care legea privind reforma pensiilor magistraților, care crește treptat vârsta de pensionare la 65 de ani, se află în proces de aprobare de către Parlament, fiind inclusă într-un pachet de măsuri adoptat de Guvern.

În text, Lia Savonea transmite următorul mesaj:

„Stimate domnule ministru,

Referitor la solicitarea dumneavoastră nr. 2/44759 din 10 iulie 2025, înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție cu numărul 1230 din 11 iulie 2025, vă comunicăm următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment atât de dificil pentru justiție. Modul în care aceasta a fost planificată și mediatizată pare mai mult o încercare de a crea o imagine decât un dialog sincer. Reunirea, în acest mod, a unor instituții cu roluri și competențe diferite, riscă să diminueze specificul fiecăreia și să devieze discuția de la problemele reale ale justiției.

Se observă că, în loc de un dialog sincer și de soluții concrete, justiția se află în fața unui discurs public ce subminează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentază percepția eronată a unor „privilegii”.

Această atitudine negativă nu afectează doar profesia, ci și încrederea cetățenilor în statul de drept. În asemenea condiții, participarea formală la astfel de acțiuni de promovare a imaginii ar echivala cu validarea acestor tendințe.

Înalta Curte reafirmă că este deschisă la dialog instituțional, dar numai dacă acesta are ca scop identificarea de soluții concrete pentru consolidarea statutului judecătorilor, protejarea independenței justiției și asigurarea accesului cetățenilor la o justiție credibilă și eficientă.”



Sursa articol