Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce cuantumul pensiilor de serviciu este constituțională. Decizia a fost luată cu 6 voturi la 3, după cinci amânări, iar acum proiectul va merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. Această lege a suscitat controverse intense și a generat reacții diverse atât din partea autorităților, cât și din rândul magistraților.

Controverse și reacții oficiale

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost printre primii care au comentat efectele deciziei CCR. El a anunțat că va înainta o cerere oficială către Comisia Europeană pentru reanalizarea cererii de plată în valoare de 231 de milioane de euro, bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce erau condiționați de această modificare legislativă. „Este esențial ca România să respecte angajamentele asumate, pentru a nu compromite accesul la fondurile europene”, a subliniat Pîslaru.

Pe de altă parte, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a reacționat ferm la vestea deciziei CCR. „Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a declarat Savonea, evidențiind îngrijorările legate de impactul pe care acest act normativ îl are asupra sistemului judiciar.

Perspectiva premierului Bolojan

Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat susținerea pentru decizia Curții Constituționale, considerând-o un pas necesar spre o reformă a sistemului de pensii pentru magistrați. „Salutăm această decizie ca fiind un gest de responsabilitate și echitate, așteptat de societate. Este timpul să le arătăm magistraților că munca lor este respectată, dar și că reforma este indispensabilă”, a declarat Bolojan într-un comunicat de presă.

Legea adoptată prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, o măsură ce va fi implementată gradual, pe parcursul a 15 ani. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu va fi limitat la 55% din baza de calcul, ceea ce înseamnă o reducere semnificativă față de 80% din ultimul salariu brut, ce figura în legislația anterioară.

Impactul asupra viitorului sistemului de pensii

Criticii legii susțin că modificările aduse de acest act ar putea adânci criza de personal din justiție, deoarece mulți magistrați ar putea fi descurajați să rămână în sistem. „Legea discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu și pune în pericol independența justiției”, a subliniat Savonea.

De asemenea, termenul de aplicare al noilor reglementări va continua să fie un subiect de discuție. În absența unor modificări rapide, intrarea în vigoare a legii va depinde de promulgarea prezidențială. „Există riscul ca, din cauza disfuncționalităților administrative, magistrații să rămână într-o incertitudine care le afectează activitatea profesională”, a concluzionat Savonea.

Legea a fost contestată în instanță de Înalta Curte, un semn clar al diviziunilor existente în rândul autorităților judiciare românești. Decizia CCR nu marchează doar un punct de cotitură în problema pensiilor magistraților, ci promitete să pună sub semnul întrebării relațiile interinstituționale în viitorul apropiat. Oricare ar fi evoluția situației, impactul asupra sistemului judiciar va fi cu siguranță profund și de lungă durată.