Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins acuzațiile de ingerință a Rusiei în alegerile din România, comparându-le cu controversele legate de influența rusă asupra alegerilor din 2016 din Statele Unite. În declarațiile sale, el a subliniat că astfel de acuzații nu reflectă adevărul, remarcând că și oficialii americani au recunoscut ulterior lipsa dovezilor concrete.

Această reacție a venit în contextul în care procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că Rusia a desfășurat recent „o operațiune hibridă” împotriva țării, în special în perioada alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost ulterior anulate. Florența a detaliat că rețele de propagandă asociate cu Rusia au fost active, utilizând troli și boți pentru a influența opinia publică.

Pe rețelele de socializare, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a condamnat declarațiile lui Peskov, argumentând că există dovezi suficiente care documentează interferența Rusiei. El a menționat că autoritățile române lucrează pentru a expune un complex mecanism de război hibrid, menit să destabilizeze societatea.

Conform datelor prezentate de procuror, în perioada campaniei electorale din 2024, s-au înregistrat aproximativ 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale din România, provenind din 33 de țări. Aceste atacuri aveau ca scop generarea de panică și neîncredere în instituțiile oficiale, sprijinind în același timp agenda favorabilă Rusiei, inclusiv justificarea invaziei din Ucraina.

În concluzie, tensiunile între România și Rusia se amplifică, pe măsură ce autoritățile române investighează și expun operațiunile hibride. Menținerea unui dialog informat și atent monitorizarea situației sunt esențiale pentru a înțelege complexitatea acestor interferențe externe.