Într-o lume bulversată și într-un continuu proces de reconfigurare, rolul României pe arena internațională devine un subiect de analiză riguroasă. Aceasta se găsește atât în postura de actor regional, cât și de stat membru al unor organizații cu impact la nivel global. Culmea celei de-a doua poziții a fost atinsă în 2014, când anexarea Crimeii de către Rusia a zdruncinat bazele ordinii mondiale.

“În primul rând, trebuie să renunțăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internațională a fost întotdeauna scrisă de învingători și de statele puternice”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor. Cu un accent puternic pe pragmatism și nevoia de adaptare la schimbările curente, Hunor a subliniat importanța realității politice în strategia externă a României.

## Renunțarea la iluzii și adoptarea pragmatismului

Fără a se ancora în iluzii sau nostalgii istorice, România trebuie să își construiască propria cale într-un context internațional în continuă mișcare. “Plângerea permanentă, jelirea vechii ordini și așteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”, a explicat Hunor. În condițiile în care luptele pentru putere și influență pot duce la sanționări neașteptate, statul român are o nevoie imediată de a-și revizui strategia și politica externă.

Alegerea cunoscută sub numele de realpolitik, adică politica bazată pe considerații pragmatice, în loc de teoretice sau morale, este astăzi “singura cale viabilă”, după cum a punctat liderul UDMR. Totodată, acesta a subliniat că pragmatismul nu exclude ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-și construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică și care, pentru statele mici, au un caracter aproape existențial.

## Globalizarea către noi alianțe

Pe lângă susținerea alianțelor existente, România ar trebui să își diversifice parteneriatele. Unul dintre punctele de vedere exprimate de președintele UDMR se referă la vulnerabilitatea țărilor mici și dependența acestora de statele cu un potențial militar sau economic mai mare. “Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenența la NATO, dar și apartenența la UE — cu toate problemele și avantajele lor — trebuie să aibă prioritate”.

Din punct de vedere politic, România nu își impune vocea la nivel internațional și trebuie să iasă din zona de confort în care se află. Oricât de dificilă s-ar dovedi această sarcină, ea pare a fi singura metodă prin care țara poate evita să devină irelevantă în relațiile internaționale.

Rendered in penciare la celk care wază futru dire

## Încercarea de a construi relații bazate pe încredere

Chiar și cu două alianțe puternice în plan internațional, România are nevoie de aliați la nivel local și regional. Legătura cu vecinii este esențială pentru un climat de securitate și stabilitate în regiune. “În prezent, dintre vecinii săi, România nu întreține cu nimeni o relație puternică, bazată pe încredere”, a declarat Kelemen Hunor.

Pe scurt, propunerile președintelui UDMR sugerează că, pentru a evita o disoluție a statutului în scenariul internațional și pentru a continua să fie relevantă, România trebuie să abandoneze vechile iluzii, să îmbrățișeze pragmatismul și să își extindă orizonturile în căutare de noi alianțe strategice. Într-o lume în schimbare, adaptabilitatea și flexibilitatea s-ar putea dovedi a fi cele mai valoroase instrumente pentru o națiune care dorește să își păstreze relevanța și suveranitatea.