Guvernul Bolojan și-a asumat recent răspunderea în Parlament pentru o lege care vizează reformarea pensiilor magistraților, propunând printre altele creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și accelerarea ieșirii din sistem. Aceste măsuri sunt parte dintr-un efort de a restabili echitatea socială și sustenabilitatea sistemului de pensii, conform declarațiilor oficiale.

Adoptarea acestei legi a generat tensiuni semnificative în rândul magistraților, care au organizat proteste ample împotriva acestor modificări. Judecătorii și procurorii susțin că propunerea afectează grav independența justiției. Aceste proteste au dus la suspendarea activității în majoritatea instanțelor din țară, limitând soluționarea cazurilor la cele urgente.

În trecut, vârsta de pensionare a magistraților a fost redusă semnificativ în 2005, când a fost adoptată Legea 247, care le permitea acestora să iasă la pensie anticipat după 25 de ani de activitate. De-a lungul anilor, au fost aduse diverse modificări la statutul magistraților, dar vârsta de pensionare nu a fost schimbată până în 2022, când s-a propus o creștere graduală la 60 de ani.

Noua propunere a Guvernului Bolojan prevede o creștere mai rapidă a vârstei de pensionare. Aceasta ar urma să atingă vârsta de 65 de ani în 2036, contrapunctând astfel planurile anterioare de extindere pe o perioadă lungă. Pachetul de reformă a fost prezentat Parlamentului, fără ca până acum să fie depusă vreo moțiune împotriva sa.

Protestele magistraților sunt fără precedent și reflectă un climat de nemulțumire generalizată. Judecătorii și procurorii atrag atenția că astfel de modificări ar putea avea un impact negativ asupra funcționării instanțelor și statului de drept. Au fost formulate solicitări pentru retragerea proiectului de lege, pe fondul percepției că impactul asupra independenței sistemului judiciar este semnificativ.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a evidențiat că această legislație are potențialul de a destabiliza sistemul judiciar. Controversă se ridică și în legătură cu drepturile câștigate de magistrați. Fostul director general al Casei Naționale de Pensii a atras atenția asupra faptului că România are una dintre cele mai scăzute vârste de pensionare efectivă din Uniunea Europeană, iar reforma pensiilor este esențială pentru a asigura sustenabilitatea sistemului.

Expertul în justiție Radu Nicolae a subliniat că, pe fondul provocărilor demografice și economice, discuțiile despre pensii trebuie să depășească perspectivele înguste și să includă o abordare holistică a reformării justiției. Problemele de eficiență și calitate în sistemul judiciar rămân nerezolvate, iar Reforma pensiilor magistraților este doar o parte dintr-un puzzle mai amplu.

Concluzionând, reforma pensiilor magistraților, prin creșterea vârstei de pensionare, stârnește dezbateri aprinse și proteste în rândul magistraților. Această situație semnalează necesitatea unei analize mai profunde și a unei discuții oneste asupra eficienței sistemului judiciar în România. Continuarea monitorizării evoluțiilor legislative și a impactului acestora asupra justiției este esențială pentru menținerea echității sociale și a statului de drept.