Ungaria se confruntă cu un nou val de tensiuni între puterea judecătorească și Executiv, după ce un decret emis de premierul Viktor Orbán a atras o rezistență puternică din partea magistraților. Acest document, care ordonă tribunalelor să înceteze toate procedurile împotriva unei taxe municipale contestate, a fost publicat marți seară, în contextul măsurilor excepționale adoptate de guvern în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pe fondul acestei situații, disputele legale și politice riscă să adâncească criza statului de drept într-un moment deja tensionat pentru Ungaria.

Decretul controversial: o încercare de consolidare a controlului executiv asupra justiției

Viktor Orbán, care de ani de zile exercită un control strict asupra instituțiilor statului, și-a adjudecat în 2022 puteri excepționale pentru a face față crizei generată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. În această atmosferă, decretul recent are scopul aparent de a încheia disputele legale în derulare privind o taxă locală contestată de anumite municipalități. Potrivit documentului, tribunalelor din Ungaria trebuie să pună capăt, «cu efect imediat», tuturor procedurilor împotriva acestei taxe.

Însă această mișcare a fost întâmpinată cu critici dure din partea judecătorilor și a organizațiilor pentru apărarea statului de drept, care consideră măsura drept o ingerință directă în independența justiției. Reprezentanți ai Asociației Magistraților au declarat pentru presa locală că decretul „ridică semne de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept”, adăugând că orice ingerință în activitatea justiției trebuie să respecte procedurile legale și Constituția. La rândul lor, liderii opoziției și experții în drept afirmă că astfel de măsuri pot crea un precedent periculos pentru independența sistemului judiciar, punând în pericol echilibrul de putere între instituții.

Contextul politic: între eforturile de consolidare a puterii și criticile internaționale

Ungaria a fost frecvent acuzată de către organismele europene și organizațiile pentru drepturile omului de încercări repetate de a controla și influența justiția pentru a-și perpetua influența politică. În ultimii ani, afilierile politice și reformele controversate au atras sancțiuni și critici din partea Uniunii Europene, care a încercat să impună măsuri pentru întărirea independenței sistemului judiciar.

Decretul recent, emis în perioada în care guvernul dă dovadă de o și mai mare autoritarism, pare să fie o nouă încercare de a-și consolida controlul asupra cetățenilor și instituțiilor statului, chiar dacă acest lucru stârnește opoziție din interior și critici din exterior. Într-un climat politic tensionat, opoziția și magistrații cer respectarea separației puterilor în stat, avertizând asupra riscurilor pe termen lung pentru demokratie.

Reacțiile și perspectivele viitoare

După publicarea decretului, sindicatele și organizațiile civice au început să-și manifeste public nemulțumirea, solicitând reanalizarea măsurii și revenirea asupra acesteia, pentru a evita o escaladare a conflictului între puterea executivă și justiție. În acest context, experții în drept avertizează că astfel de măsuri pot chiar să plaseze Ungaria în fața unor posibile sancțiuni din partea UE, dacă vor fi interpretate drept încercări de subminare a statului de drept.

Este de așteptat ca disputa să continue, cu instanțele și opoziția extrem de preocupate de direcția în care se îndreaptă sistemul judiciar. Într-un moment în care Ungaria își dorește sprijinul comunității internaționale, declarațiile și deciziile guvernamentale continuă să aducă în prim-plan dileme majore despre stabilitatea democratică a țării și respectul pentru statul de drept. În rândul magistraților, temerile ca această măsură să fie un pas spre controlul total asupra justiției devin tot mai semnificative, iar viitorul politic și constitutional al Ungariei pare a fi pe un drum încă nesigur.