Judecătoarea Ruxandra Grecu contestă mutarea controversată din cadrul Curții de Apel București

Un scandal institutional aproape fără precedent în justiția din România izbucnește în these ultime zile, odată cu mutarea judecătoarei Ruxandra Grecu, magistra cu experiență în materia penală, de la Secția Penală la Secția Litigii de Muncă. Decizia a fost contestată în instanță, iar vocea opozantă a celei care a fost mutată forțat s-a făcut auz printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale de judecătoarea Sorina Marinaș, de la Casa de Apel Craiova.

Mutarea Afirmată ca fiind „forțată”

Potrivit surselor din sistem, decizia de a transfera judecătoarea Ruxandra Grecu a fost făcută fără o explicație clară, fapt ce a stârnit suspiciuni și nemulțumiri în interiorul justiției. Sorina Marinaș afirmă că mutarea a fost „forțată” și subliniază importanța unei justiții specializate în domenii specifice: „Justiția corectă nu se poate face alandala, se face specializat”. Aceasta sugerează că mutarea a fost făcuta fără a ține cont de faptul că judecătoarea Grecu, specializată în materie penală, poate fi mai eficientă în secția unde a activat anterior.

Contextul mutării și rolul specializării în justiție

Decizia de a transfera judecători între secții nu este neobișnuită în sistemul judiciar românesc, însă modul în care a fost gestionată această mutare ridică semne de întrebare. Specializarea judecătorilor în domenii concrete, precum penal sau civil, a fost întotdeauna un subiect extrem de discutat în sistem, fiind considerată o condiție esențială pentru o judecată justă și echitabilă. Crearea unui mediu în care judecătorii să acționeze în domeniul lor de competență, fără perturbări, a fost un deziderat chiar în reformele recente ale justiției române.

După cum explică experți în domeniu, judecătorii specializați aduc un plus de consistență și cunoaștere la examinarea cauzelor, reducând riscul de erori sau de interpretări eronate. În cazul judecătoarei Grecu, mutarea în secția de litigii de muncă a fost percepută dincolo de aspectul administrativ, ca o mutare „politică” sau o formă de presiune, ceea ce a amplificat controversele legate de coresponsabilitatea deciziilor administrative în justiție.

Reacția judecătoarei Grecu și urmările procesului

Deși decizia de mutare nu a fost încă oficial contestată în mod public, Ruxandra Grecu a luat atitudine și va apela la instanță pentru a-și susține poziția. Surse apropiate de judecătoare indică faptul că aceasta consideră mutarea ca fiind ilegală, dar și nedreaptă, mai ales având în vedere experiența și integritatea sa în sistem.

Procesul în care Ruxandra Grecu își va contesta mutarea va fi unul delicat, având în vedere presiunile și interesele politice sau administrative din spatele deciziei. În plus, cazul atrage atenția asupra modului în care deciziile de organizare ale justiției pot afecta atât carierele judecătorilor, cât și percepția publică asupra independenței sistemului judiciar.

Implicațiile pentru sistemul judiciar românesc rămân încă nedezlegate, însă există semne clare că aceste mutări administrative vor continua să fie subiect de dispută, mai ales dacă vor fi percepute ca fiind motivate de interese de ordin politic sau personal. Rămâne de văzut dacă instanțele vor da câștig de cauză judecătoarei Grecu, iar această situație ar putea avea repercusiuni asupra practicii administrative din cadrul Curții de Apel București și nu numai.

Pe măsură ce procesul merge mai departe, și pozițiile celor implicați devin mai clare, unul lucru pare cert: justiția românească se află din nou în fața unui test crucial al independenței și al profesionalismului său, iar deciziile luate în aceste zile vor avea impact pe termen lung asupra imaginei și funcționării întregului sistem.