Nicio mașinațiune pentru un nou mandat, garantează Ioan-Aurel Pop

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, joi, că nu a orchestrat nicio „mașinațiune” pentru a obține un nou mandat la conducerea prestigioasei instituții. Aceasta declarație vine pe fondul controverselor legate de modificarea Legii Academiei, care ar putea permite prelungirea mandatului pentru conducere, precum și un număr nelimitat de mandate pentru președinte.

„Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă de 75 de ani. Niciun candidat nu va putea să depășească două mandate”, a declarat Pop, specificând că, din principiu, nu va mai candida. „Mi-am îndeplinit cele două mandate, iar pentru mine a fost suficient. Cei care se opun modificării legii vor să saboteze unirea Academiei Române cu Academia Republicii Moldova”, a adăugat acesta.

Critici pe marginea modificărilor legislației

Propunerea legislativă inițiată de 14 senatori și deputați din partide precum PSD, PNL, AUR și reprezentanții minorităților a stârnit numeroase controverse. Senatorul USR, Ștefan Pălărie, a criticat vehement graba cu care se discută această propunere, comparând-o cu Ordonanța 13. „Discutăm despre o lege care ar putea șterge fapte cu iz penal, aplicându-se legea cea mai favorabilă în justiție. Acest lucru ar putea deschide o cutie a Pandorei”, a declarat Pălărie, subliniind că această lege nu trebuie adoptată.

Contrapartea se află la inițiatorii modificărilor, care susțin că actuala legislatie necesită ajustări pentru o gestionare mai bună a patrimoniului Academiei. Senatorul PSD, Robert Cazanciuc, a afirmat că este important ca Academia Română să dispună de un cadru legal care să îi permită să funcționeze eficient în administrarea bunurilor sale. „Patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat. Această inițiativă vizează o mai bună gestionare a acestuia”, a explicat Cazanciuc.

O apropiere culturală și națională

Pe 30 decembrie 2025, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis o declarație comună, în care subliniază importanța colaborării pentru consolidarea identității naționale. Cele două instituții au afirmat că, în pofida provocărilor, identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească și fiecare academie are un rol fundamental în apărarea acestui adevăr.

„Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică”, se menționează în documentul respectiv. Conducătorii academiilor consideră că, prin acțiuni comune, pot pregăti temelia unei unități durabile.

Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, președinții celor două instituții, au afirmat că prin cercetare riguroasă și dezbateri științifice, cele două academii „reflectă vechea unitate a poporului român și o construiesc zi de zi pe cea nouă”.

Într-un climat politic tensionat, rămâne de văzut cum vor evolua aceste modificări legislative și care va fi impactul lor asupra viitorului Academiei Române și asupra relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova. Opiniile sunt împărțite, dar ambițiile de unire și colaborare par să fie priorități pentru ambele instituții academice.