Anul 2026 începe cu un val de îngrijorare acerbă legată de efectele pe care inteligența artificială le poate avea asupra pieței muncii, pe măsură ce tehnologia avansează cu o viteză tot mai mare, depășind în multe privințe așteptările analiștilor. Celebrul cercetător Geoffrey Hinton, cunoscut sub titulatura de „nașul AI”, atrage atenția asupra riscurilor iminente, avertizând că progresul neîntrerupt al sistemelor de inteligență artificială ar putea duce, mai devreme decât se preconizează, la înlocuirea masivă a locurilor de muncă tradiționale.

Un ritm accelerat al inovației tehnologice și impactul său asupra muncii

Hinton, care a primit în 2018 premiul Turing pentru contribuțiile sale fundamentale în domeniul rețelelor neuronale, susține că viteza cu care evoluează AI-ul devine tot mai îngrijorătoare. La o emisiune recentă, el a explicat că aceste sisteme evoluează mai repede decât estimările anterioare și acum capătă capacități din ce în ce mai extinse în diverse industrii. Sistemele AI au deja abilitatea de a înlocui activități din centrele de apel și administrative de bază, ceea ce semnalează o tendință de automatizare rapidă și de mare amploare. Una dintre constatările importante ale specialiștilor este ritmul exponențial de îmbunătățire a performanței acestor sisteme, cu o eficiență care se dublează aproape la fiecare șapte luni. În aceste condiții, riscul ca mașinile să preia responsabilități complexe, care anterior necesitau multă intervenție umană, devine o preocupare tot mai pregnantă.

Proiecte de inginerie software și birouri, în calea expunerii la riscuri

Un domeniu în special vulnerabil pare a fi ingineria software, unde Hinton a anticipat că sistemele AI vor putea realiza în câteva zile sarcini ce le-ar lua oamenilor până la o lună, reducând drastic necesitatea angajaților specializați în dezvoltare de software. El a avertizat că, în viitorul apropiat, foarte puțini ingineri vor mai fi suficient de necesari pentru a susține proiecte de mari dimensiuni, la nivel global. Această tendință de automatizare masivă și de reducere a forței de muncă umane are deja efecte palpabile, iar liderii corporativi par să pună accentul tot mai mult pe tehnologii autonome pentru a optimiza costurile și a spori eficiența.

Un eminent pionier AI: între îngrijorare și implicare publică

Geoffrey Hinton nu a ezitat să-și exprime îngrijorările, chiar după ce în 2018 a fost onorat cu Premiul Turing pentru cercetările sale în domeniul inițial al rețelelor neuronale. În ultimii ani, el a ales să părăsească Google și să devină și mai vocal în privința riscurilor reprezentate de AI. În discuții publice, el a subliniat că mecanismele actuale de protecție economică sunt insuficiente în raport cu viteza în care progresează tehnologia, avertizând că societatea trebuie să se pregătească pentru schimbări majore.

Cercetători de rang înalt, precum Jared Kaplan, directorul general al companiei de cercetare în inteligență artificială Anthropic, au început să tragă și ei semnale de alarmă, susținând că omenirea se află pe marginea unui moment crucial. Potențialul AI de a influența decisiv destinul societății poate fi, conform acestor experți, un motor pentru beneficii majore, dar și un factor de risc imens, dacă nu vor fi implementate măsuri de control și reglementare eficiente.

Perspective și contururi pentru viitor

Deși există un optimism moderat și un număr considerabil de experți care rămân prudenți, este clar că procesul de automatizare și integrare a inteligenței artificiale în sfera muncii nu mai poate fi oprit. Încercările anterioare de a substitui complet lucrătorii cu AI s-au lovit de limitări, iar noile versiuni, precum GPT-5, demonstrează doar o creștere graduală și nu o revoluție neașteptată. Totuși, conștientizarea riscurilor și responsabilitatea liderilor mondiali de a crea un cadru de reglementare devin tot mai urgente pentru a preveni scenarii negative, în timp ce tehnologia continuă să evolueze într-un ritm rapid și imprevizibil.