Recent, specialiști și cercetători în domeniul neuroștiinței și inteligenței artificiale atrag atenția asupra riscurilor pe care le poate implica dezvoltarea tehnologiilor AI fără o înțelegere profundă a aspectelor umane fundamentale. În centrul discuției se află pericolul ca inteligența artificială să „fură atenția” de la interacțiunea umană autentică, fapt care poate avea consecințe sociale și emoționale grave. Se evidențiază importanța cultivării sentimentelor bune și a empatiei pentru a păstra conexiunea umană în fața avansului tehnologic rapid.

Specialistul în neuroștiințe Damasio subliniază că principalul pericol al inteligenței artificiale este faptul că poate fura atenția pe care oamenii o dedică celor din jur. În opinia sa, telefoanele mobile și tehnologiile digitale consumă timpul și atenția noastră, reducând capacitatea de a percepe și înțelege pe ceilalți. El atrage atenția că fericirea și bunăstarea psihologică se bazează pe recunoașterea și înțelegerea celorlalți, aspect care devine tot mai dificil în era digitală.

Damasio a explicat într-un interviu pentru EFE că, deși tehnologia oferă soluții pentru ușurarea vieții, aceasta afectează capacitatea noastră de a fi prezenți și de a dezvolta empatie. El consideră că o „lipsă de sentimente bune” în societate poate alimenta conflicte, intoleranță și individualism. Cultivarea sentimentelor pozitive și înțelegerea faptului că ceilalți sunt ființe vii, cu propriile nevoi, devine un pilon pentru o coexistență sănătoasă.

În ceea ce privește emoțiile, cercetătorul aduce în prim-plan ideea de a diferenția clar între emoție și sentiment. Emoțiile sunt spectacolul exterior, în timp ce sentimentele sunt trăiri private, rezidând în interiorul fiecăruia. El afirmă că relele sociale precum agresivitatea și intoleranța se datorează în mare parte unui „deficit de sentimente bune”, provocat de lipsa empatiei și a înțelegerii reciproce.

Astfel, studiile lui Damasio relevă că emoțiile nu trebuie privite ca impulsuri primitive, ci ca elemente esențiale pentru luarea deciziilor raționale și pentru echilibrul mental. Cartea „Eroarea lui Descartes” a revoluționat neuroștiința, demonstrând că emoțiile ghidează rațiunea și nu sunt în opoziție cu ea. Experiențele sale clinice au arătat că deficiența în procesarea emoțiilor poate conduce la decizii proaste și la destabilizarea vieții personale.

Conștientizarea și înțelegerea conștiinței devin elemente cruciale în discuția despre inteligența artificială. Damasio definește conștiința ca un mecanism ce conectează mintea cu corpul, fiind baza pentru relația noastră cu lumea și cu cei din jur. El susține că conștiința provine din nivele simple, fiind ghidată de senzații homeostatice și sentimente pozitive, care ne mențin echilibrul și bunăstarea.

De asemenea, cercetătorul face diferența între conștiința umană și cea a unor posibile forme de inteligență artificială. Deși IA poate dezvolta un anumit nivel de autonomie, el consideră improbabil ca aceasta să atingă o conștiință adevărată, bazată pe sentimentele și trăirile umane. Conștiința, în opinia sa, nu se poate reduce la mecanisme replicabile, ci implică o „bază fundamentală a sentimentului” exclusiv uman.

În contextul acestor descoperiri, monitorizarea evoluției inteligenței artificiale și înțelegerea limitărilor acesteia devin imperative. În ciuda avansurilor tehnologice, păstrarea unei perspective critice și a unei informări continue sunt esențiale pentru a preveni eventualele dezechilibre sociale și emoționale.