Decizia ProTV de a încheia emisiunea „La Măruță” după aproape două decenii de difuzare nu reprezintă doar o mutare de program sau o simplă schimbare în peisajul televiziunii românești. În spatele acestei decizii se ascunde o realitate mult mai amplă, una ce reflectă transformările profunde ale economiei muncii în era digitală, unde automatizarea și inteligența artificială încep să modeleze nu doar conținutul, ci și modul în care muncim.

Un format emblematic și costisitor în prag de dispariție

„La Măruță” nu a fostî doar o emisiune de divertisment cu un prezentator iubit, ci și un proiect complex, cu o echipă numeroasă dedicată realizării unui show zilnic în direct. Aproximativ 40 de oameni lucrau constant pentru această producție, de la jurnaliști, operatori, editors, producători, până la specialiști în digital și logistică. Costurile unei astfel de emisiuni erau considerabile, într-un mediu media în care eficiența economică devine prioritară. În ultimii ani, emisiunea a evoluat spre un format mai apropiat de jurnalul vieții cotidiene din România, concentrându-se pe povești sociale, comunități mici și personaje din zone mai puțin mediatizate.

Această apropiere de realitatea concretă o făcea relevantă pentru un anumit segment de public, dar, în același timp, și dificil de justificat economic într-un sistem media tot mai orientat spre conținut rapid, scalabil și adaptabil digital. Decizia de a o opri poate fi interpretată ca o mutare pragmatică, având în vedere că rar se mai păstrează formate de această lungime, cu atâtea resurse consumate. Cu toate acestea, contextul mai larg sugerează că nu vorbim doar despre epuizarea unui brand sau a unui format, ci despre o recalibrare a întregii industrii media în fața provocărilor tehnologice.

Automatizarea și inteligența artificială – viitorul muncii în mass-media

Anunțul de încetare a emisiunii vine după ce ProTV a confirmat oficial existența unui departament dedicat inteligenței artificiale, o mișcare care marchează începutul unui nou capitol. Deocamdată, AI-ul nu înlocuiește complet producția de conținut, dar deja influențează automatizarea promo-urilor și a conținutului de prezentare, iar procesul s-a accelerat odată cu integrarea tehnologiilor generative.

Această tendință nu mai este de mult un secret la nivel global: companiile media și alte domenii caută procese din ce în ce mai rapide, predictibile și mai ieftine, în locul celor tradiționale, bazate pe muncă creativă și umană. Algoritmii pot produce volume mari de conținut într-un timp foarte scurt, filtrând și ordonând informația în funcție de criterii strict matematice, uneori fără a mai fi nevoie de intervenție umană.

Pentru public, această automatizare înseamnă un conținut tot mai scurt, repetitiv, adaptat pentru engagement rapid. Însă, pentru lucrătorii din media, implicațiile sunt mult mai serioase. Echipele mari, compuse din experți, experimentați și bine plătiți, devin tot mai dificil de menținut în condițiile în care alternativele tehnologice pot oferi rezultate acceptabile, uneori chiar mai eficiente, la costuri semnificativ mai mici.

ProTV a ilustrat această schimbare printr-un comunicat despre „adaptarea strategiei de conținut” și despre menținerea unui echilibru între televiziunea liniară și consumul digital. În esență, însă, mesajul ascunde o tranziție profundă: televiziunea tradițională se redefinește pentru a face față noilor reguli impuse de tehnologie, iar mutările curente pot fi interpretate ca limite ale unui sistem în care automatizarea și inteligența artificială devin tot mai prezente.

O schimbare de paradigmă pentru toate profesiile din România

Întregul peisaj media românesc se află, astfel, într-un moment de răscruce, iar exemplul „La Măruță” poate fi văzut ca o radiografie a unui sistem în continuă metamorfoză. O decizie aparent simplă, de a opri un program de succes, devine, în realitate, un simbol al unei epoci în care munca umană devine tot mai dificil de păstrat în fața avantajelor tehnologice.

Nu este doar o chestiune de „scoatere din schemă” a unui format popular. Este un semnal clar că, pe măsură ce inteligența artificială continuă să se integreze în procesele creative și de producție, profesiile implicate în crearea conținutului complex, uman și dificil de automatizat vor trece printr-o transformare profundă. Într-un final, această schimbare va aduce nu doar reduceri de costuri, ci și o redefinire a muncii, în care adaptarea devine singura cale de supraviețuire.