Inteligența artificială nu doar că transformă modul în care muncim, ci redefinește însăși noțiunea de eficiție și responsabilitate în mediul de lucru modern. Un studiu recent realizat de doi cercetători de la Universitatea California Berkeley arată clar că utilizarea aplicațiilor de AI generativă, precum ChatGPT și Gemini, duce la o accelerare semnificativă a ritmului de muncă și la o extindere a volumului de activități realizate de angajați, chiar și într-un mediu de birou. Deși aceste tehnologii sunt adesea promovate ca soluții pentru reducerea efortului și creșterea productivității, realitatea din teren pare să fie cu totul diferită, iar consecințele sunt încă dificil de evaluat pe termen lung.

Eficiență crescută sau muncă în plus?

Rezultatele preliminare ale studiului indică faptul că AI facilitează simplificarea și accelerarea multor procese de lucru, permițând angajaților să finalizeze sarcinile în timp record. În ciuda acestui fapt, cei implicați în cercetare au observat o creștere a volumului total de muncă, nu o reducere. Muncitorii cheltuie mai multe ore la birou, preiau responsabilități noi și își asuma roluri care anterior țineau de colegi sau de externalizări. Managerii de produs, de exemplu, încep să scrie cod, în timp ce inginerii investesc mai mult timp în revizii și optimizări de cod generate cu ajutorul AI-ului.

Un aspect revelator al studiului este faptul că aceste activități aduse de tehnologie nu sunt percepute ca extindere oficială a fișei postului, ci mai degrabă ca „experimente” sau inițiative personale, posibile datorită noilor unelte digitale. Cu alte cuvinte, automatizarea și asistența AI devin componente integrate în rutina zilnică, până acolo încât devin greu de delimitat limitele între sarcinile obligatorii şi cele voluntare, apoi chiar și timpul personal.

Granițele muncii și ale relaxării se estompează

Un alt efect al utilizării intensive a AI-ului este perturbarea granițelor tradiționale între timpul de lucru și cel de odihnă. Angajații recurg la chatboti pentru solicitări din timpul pauzelor, înainte de întâlniri sau chiar în weekend, ceea ce duce la fragmentarea atenției și la o presiune constantă asupra resurselor mentale. Înlocuirea momentelor de relaxare cu interacțiuni digitale continuă nu doar că scade calitatea odihnei, ci și crește efortul cognitiv necesar pentru a gestiona aceste solicitări.

Chiar dacă AI este percepută ca un „asistent virtual” cu beneficii clare, interacțiunea frecventă cu aceste unelte implică verificări, ajustări și multă atenție, toate acestea contribuind la un stres mental suplimentar. Nu puțini sunt cei care experimentează o stare de epuizare precară, ce riscă să se amplifice dacă nu sunt adoptate măsuri de reglementare și gestionare a utilizării acestor tehnologii în mediul de muncă.

O nouă normă, un ritm de lucru accelerat

Surprinzător, creșterea rapidă a productivității nu a dus la reducerea standardelor sau a așteptărilor organizaționale. Dimpotrivă, ritmul de lucru accelerat devine noua normă, iar presiunea pentru performanță crește. Un participant la studiu afirmă explicit: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult”.

Experții avertizează că această tendință de supraîncărcare ar putea avea consecințe grave pe termen lung, dacă nu se instituisc reguli clare pentru gestionarea timpului și a responsabilităților. Fără practici bine definite, precum pauze structurate și reflecție colectivă asupra modului de integrare a AI în procesul de lucru, riscăm să ne confruntăm cu probleme de sănătate mentală și cu o calitate scăzută a muncii, ceea ce poate afecta atât angajații, cât și performanța generală a companiilor.

Privind în ansamblu, studiul sugerează că tehnologia nu înlocuiește forța de muncă, ci o transformă profund. În loc să devină o soluție clară pentru reducerea efortului, AI-ul devine un catalizator pentru un ritm de lucru mai alert și mai solicitant, ceea ce ridică întrebări importante despre sustenabilitatea acestei evoluții. În timp ce companiile și angajații se adaptează, dezbaterile despre reglementarea și responsabilitatea utilizării acestor tehnologii devin din ce în ce mai stringente, iar perspectiva unui echilibru sănătos între muncă și viață rămâne încă un deziderat de realizat în era digitală.