Industria dezvoltării personale traversază o etapă paroxistică, unde granițele dintre sprijinul autentic și simulatorul digital se estompează din ce în ce mai mult. Într-o lume în care inteligența artificială avansează rapid, promisiunile de transformare personală se mută din zona experienței umane în cea a algoritmilor. Astfel, în loc să se bazeze pe întâlniri cu terapeuți sau coachi, tot mai mulți oameni ajung să converseze cu chatboți care pretind că le oferă sfaturi, sprijin emoțional și chiar ghidaj spiritual — însă fără nicio responsabilitate reală din partea unei ființe umane.

Chatboți de “guru” și iluzii de autenticitate

Construite pe baza materialelor publicate de diferiți lideri de opinie din zona self-help, aceste chatboți sunt capabili să imite discursul și tonul vorbitului în mod aproape perfect. Întreaga experiență poate părea autentică, chiar intimă pentru utilizatorul neavizat, însă în spate e doar o replică rigidă a textelor anterioare. Practic, algoritmul combină fraze deja spuse de guru, fără să înțeleagă, însă, contextele sau nevoile personale ale fiecărui utilizator.

Problema majoră apare atunci când cineva confunden această simulare cu o formă reală de consiliere. Un chatbot nu dispune de empatie, nu are conștientizarea timpurilor sau a consecințelor, și nu răspunde în fața unei responsabilități care să justifice recomandările oferite. În ciuda acestor limite, milioane de persoane, mai ales cele vulnerabile, aleg să interacționeze cu aceste forme digitale de sprijin, ignorând semnalele de alarmă transmise de specialiști în sănătate mentală. Mulți caută în aceste conversații soluții rapide, însă riscă să fie păcăliți de o iluzie de ajutor, în timp ce banii lor se scurg pe abonamente scumpe.

Prețuri și profituri: când algoritmii devin o sursă de câștig

Costurile pentru accesul la aceste chatboți pot varia semnificativ, dar rareori sunt accesibile. De exemplu, un chatbot al unui coach de dating percepe 39 de dolari lunar pentru o experiență numită „Matthew AI”, care a fost deja folosit în peste un milion de conversații. În plus, oamenii sunt atrași de cifre exagerate, precum suma de aproape două milioane de minute de conversație înregistrate doar cu acest AI.

Mai exclusivist, unele personalități din domeniul dezvoltării personale, precum Tony Robbins, solicită chiar și câteva zeci de dolari lunar pentru propriul chatbot de life coaching, acoperit de o ofertă inițială de 0,99 dolari pentru primele două săptămâni. În cazul publicului vulnerabil, care nu poate accesa sau nu își permite o terapie tradițională, aceste alternative digitale reprezintă o soluție ieftină, dar și foarte problematizată. La nivel global, a apărut o adevărată industrie în jurul acestor programe, cu startup-uri și influenceri care monetizează rapid și fără responsabilitate sfaturi care, de fapt, sunt doar reproduceri ale unor texte deja existente.

Impactul asupra sănătății mentale și problemele etice

Una dintre cele mai mari îngrijorări generate de această practică este legată de publicul destinat. Mulți utilizatori nu își permit serviciile unui psiholog sau terapie, și, în căutarea unei soluții simple și ieftine, ajung să se joace cu niște script-uri. Această fugă de realitate poate avea efecte devastatoare, mai ales dacă se iau în calcul riscurile unui sfat dăunător, dat de un algoritm lipsit de discernământ.

Controversa se accentuează și în cazul personalităților celebre din spațiul spiritual-vehiculat digital, precum Gabby Bernstein, care percepe 199 de dolari anual pentru accesul la „Gabby AI”. În realitate, însă, toate aceste programe sunt gestionate de startup-uri finanțate din fonduri de risc, iar controlul asupra conținutului și responsabilitatea rămân adesea nesigure. Cine răspunde dacă cineva primește un sfat nociv și la ce consecințe se supune? Aceste întrebări rămân, de cele mai multe ori, fără răspuns.

Profitul ca prioritate față de autenticitate

Departe de a fi o inițiativă inocentă, aceste chatboți sunt, din punct de vedere financiar, o industrie în plină expansiune. Influenceri precum Tony Robbins, chiar și după ce a dat în judecată o companie acuzată că i-a folosit imaginea pentru un chatbot, continuă să apropie publicul de produse digitale generate de algoritmi. În tot acest tablou, ce cumpără, de fapt, utilizatorii? Nu empatie sau trezire spirituală, ci o oglindă digitală, o copie a textelor deja scrise, menit să mimeze empatia și să mențină oamenii în cercul consumului.

Pe măsură ce tehnologia avansează, perspectiva devine tot mai clară: dacă în trecut consilierea umană era apanajul specialiștilor, acum, în lumea digitală, această experiență devine un produs de consum, iar responsabilitatea individuală devine mai vitală ca niciodată. Întrebarea nu mai este dacă tehnologia poate înlocui, ci dacă se va putea găsi o formulă etică care să protejeze vulnerabilitatea umană în fața unui algoritm.