China a dezvoltat în ultimele decenii unul dintre cele mai complexe și extinse sisteme de supraveghere și cenzură din lume. Odată cu integrarea rapidă a inteligenței artificiale (AI), aceste mecanisme ating un nivel de control și automatizare fără precedent, consolidând puterea Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un context global marcat de tensiuni tehnologice între China și Statele Unite, sistemele AI devin catalizatori esențiali pentru menținerea influenței interne și externe a Beijingului.

Pe teritoriul chinez, peste 600 de milioane de camere de supraveghere, echipate cu algoritmi de recunoaștere facială și analiză comportamentală, monitorizează în timp real populația. Autoritățile testează deja drone capabile să detecteze aglomerări și să emită alerte automate. Aceste tehnologii permit identificarea și suprimarea disidenței, un proces susținut de sistemele AI integrate în justiție și în închisori.

În domeniul judiciar, sistemele AI asistă mecanismo de luare a deciziilor, de la analiza probelor până la recomandări pentru arestări sau eliberări condiționate. În închisorile chinezești, tehnologia monitorizează emoțiile deținuților pentru a detecta semne de revoltă sau furie. Aceste măsuri creează un mediu de control strict, în care algoritmii coordonează toate procesele de supraveghere și management.

Companiile tech chineze se află în centrul acestei arhitecturi de control digital. ByteDance filtrează conținutul de pe Douyin pentru a elimina materialele sensibile politic, în timp ce Tencent urmărește comportamente online și atribuie utilizatorilor scoruri de risc. Baidu, pe de altă parte, furnizează sisteme automate de moderare și colaborează cu autoritățile în anchete de criminalitate informatică. Aceste instrumente contribuie la modelarea discursului public, promovând narative favorabile statului și limitând criticile.

China își extinde experiența și în alte regiuni, exportând tehnologii de supraveghere în țări precum Iran și Arabia Saudită. Aceste sisteme de control digital pot fi adaptate și în alte state autorizate, amplificând riscurile pentru drepturile omului și pentru libertățile civice globale. Modelele chineze de AI open-weight, gratuite și ușor de utilizat, favorizează adoptarea rapidă, dar aduc și amenințări legate de influența ideologică și dependența tehnologică.

Raportul ASPI evidențiază un traseu clar: de la identificarea suspectului cu ajutorul camerei inteligente, la procesarea deciziei în instanță, până la detenția în „închisoarea inteligentă”. Toate acestea în cadrul unui sistem caracterizat de o rată a condamnărilor foarte ridicată. Riscurile pentru drepturile fundamentale și libertățile individuale devin tot mai evidente.

În prezent, China nu doar implementează tehnologii de supraveghere pentru control intern, ci și influențează politica mondială de reglementare a AI. Există preocupări legate de modul în care aceste tehnologii pot fi folosite pentru extinderea autocrației, precum și de dependența altor țări față de infrastructura chineză de control digital.

Într-o lume în care AI redefinește societățile, monitorizarea continuă a evoluțiilor din Chine reprezintă o etapă esențială pentru a înțelege rolul real al acestor tehnologii. Rămâne important să fie urmărite și evaluate constant implicațiile și riscurile ce decurg din adoptarea pe scară largă a sistemelor de supraveghere automate.