O treime din jaloanele din PNRR sunt în pericol: România riscă penalități de sute de milioane de euro

Aproximativ o treime din investițiile și reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în prezent în pericol de a nu fi implementate la timp, a anunțat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Întârzierile ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată, punând sub semnul întrebării accesarea fondurilor europene rămase.

România mai are de implementat proiecte în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Până în prezent, țara a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din totalul disponibil. Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate a fi cu risc ridicat de neimplementare.

Întârzieri majore la proiecte de infrastructură

Ministrul Pîslaru a explicat că aceste întârzieri afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse. Potrivit analizei prezentate în Guvern, cel puțin 14 reforme au întârzieri majore, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro.

„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a declarat ministrul. Acesta a subliniat importanța mobilizării societății pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor asumate. „De acum încolo este că, la fiecare două săptămâni, urmărim cum le îndeplinim și va fi ceva ce va putea fi urmărit inclusiv în spațiul public”, a adăugat Pîslaru.

Pierderi financiare pe cererea de plată 3

În ceea ce privește cererea de plată 3, ministrul a estimat că România ar putea recupera doar jumătate din fondurile suspendate. „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă”, a precizat acesta.

Decizia Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4, însumând aproximativ 3 miliarde de euro, este așteptată până la finalul lunii aprilie. Ministrul a recunoscut că există componente care „nu mai pot fi remediate”, ceea ce va reduce șansele de recuperare integrală a fondurilor. Un exemplu este cazul super agenției companiilor de stat, AMEPIP, pentru care au fost suspendați 440 de milioane de euro încă din mai 2025. Un alt exemplu este legat de pensiile magistraților, dar și cel referitor la numirile de manageri la companiile din transporturi și energie.

Comisia Europeană nu a finalizat încă evaluarea sumelor exacte care vor fi pierdute. „Într-o perioadă relativ scurtă, o să avem o claritate de la Comisie, o să avem, practic, toate aceste informații disponibile”, a afirmat ministrul. Acesta a admis că „există zone pe care nu mai avem cum să le remediem, cum ar fi numirile în consiliile de administrație pe zona de transport și energie, și există niște îngrijorări, inclusiv la demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP”.