Ministrul Sănătății anunță schimbări majore în finanțarea proiectului de construcție a Institutului Regional de Oncologie din Timișoara, modificare ce afectează planurile initiale și întârzie finalizarea acestuia. Într-o conferință de presă susținută la Timișoara, Alexandru Rogobete a explicat că finanțarea pentru proiect nu va fi asigurată mai mult din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ci va fi preluată de pe traseul Programului Operațional Sănătate, adăugând un nou capitol în derularea acestui ambitios proiect medical.

Reconsiderarea sursei de finanțare schimbă calendarul de execuție

Decizia de a schimba sursa de finanțare are implicații directe asupra termenului de finalizare a institutului, programat inițial pentru 2026. Conform declarațiilor ministrului Rogobete, acest termen va fi prelungit, iar construcția va fi gata nu mai devreme de sfârșitul anului 2028. Această ajustare temporară vine după o serie de discuții și evaluări legate de disponibilitatea fondurilor și de prioritățile de buget ale Guvernului, într-un context în care sectorul sănătății a fost supus unor presiuni crescute în ultimele luni.

„Odată cu această schimbare, termenul de finalizare a spitalului se prelungește din 2026 până la sfârșitul anului 2028”, a confirmat Rogobete, subliniind astfel un obstacol administrativ ce va afecta planurile inițiale pentru un centru oncologic de ultimă generație, menit să răspundă creșterii numărului de cazuri de cancer în regiunea de vest a țării.

Context: Proiectul și importanța pentru sănătatea publică

Proiectul Institutului Regional de Oncologie din Timișoara a fost unul dintre cele mai așteptate investitii în domeniul sănătății din vestul țării, în condițiile în care ratele de cancer au înregistrat o creștere alarmantă în ultimii ani. Inițial, fondurile au fost alocate din PNRR, ca parte a eforturilor europene de finanțare a infrastructurii medicale în contextul pandemiei și după.

Schimbarea sursei de finanțare către Programul Operațional Sănătate a fost motivată de reprezentanții guvernamentali odată cu apariția problemelor de alocare și de aprobare a fondurilor europene, ceea ce a dus la reevaluarea strategiilor de implementare a proiectului. În plus, limba de timp stabilită pentru obținerea fondurilor PNRR a fost considerată insuficientă pentru a atinge toate obiectivele, motiv pentru care autoritățile au optat pentru o abordare diferită, care să garanteze finalizarea investiției.

Impactul asupra comunității și planurile viitoare

Decizia a fost primită cu preocupare de către autoritățile locale, care vedeau în noul spital un catalizator pentru dezvoltarea serviciilor medicale oncologice și un răspuns la necesitățile crescânde ale pacienților din regiune. Timpul suplimentar va permite, cel puțin teoretic, o mai bună planificare și o alocare mai eficientă a resurselor, însă întârzierea va genera și costuri suplimentare pentru investiție.

Deși oficialii demarează deja căutarea de soluții pentru acoperirea acestor noi cheltuieli și pentru menținerea acestei investiții în graficul stabilit, există temeri privind posibilele efecte negative ale acestei întârziere asupra proiectului. În același timp, autoritățile speră ca această reevaluare să conducă, în final, la un centru oncologic modern, echipat și dotat corespunzător nevoilor actuale și future ale pacienților.

În ciuda acestora, perspectivele pentru finalizarea proiectului în termenii revizuiți rămân favorabile, cu promisiuni ferme din partea Guvernului că investiția va fi accelerată pe măsură ce se clarifică finanțarea și se fixează un plan clar de implementare. Rămâne de urmărit dacă această mutare va fi un pas temporar sau va deveni un nou standard în gestionarea proiectelor de infrastructură sanitară în România, în condițiile în care problemele financiare și birocratice continuă să reprezinte obstacole majore pentru reformele din sănătate.