Curtea de Apel București amână pentru a doua oară contestarea ordinului guvernamental privind modificarea legilor justiției

Luni, instanța bucureșteană a decis amânarea cu aproape o lună a audierii asupra cererii de contestare a hotărârii Guvernului din 19 decembrie 2025, care vizează înființarea unui comitet guvernamental destinat modificării legilor justiției. Decizia vine în contextul tensionat al dezbaterilor politice și judiciare din ultima perioadă, punând în evidență dificultățile administrative și legislative generate de acest demers al Executivului.

Un proces cu valențe politice și juridice

Cererea de suspendare a executării ordinului prim-ministrului, depusă de reprezentanții unor entități civice și avocați specializați în drept constituțional, a fost înregistrată la Curtea de Apel București. Instanța a decis, luni, amânarea pentru data de 12 ianuarie a argumentelor în această speță, satisfăcând astfel solicitarea Guvernului, care a cerut timp suplimentar pentru pregătirea apărării. Decizia vine în contextul în care aspectele legale ale ordinului guvernamental au stârnit controverse dese între inițiatorii reformei legislative și o parte a structurilor judiciare care susțin că modificările propuse ar limita independența justiției.

În hotărâre, tribunalul a menționat că “este în interesul justiției să asculte toate argumentele părților”, dar a subliniat și importanța unui proces echitabil și transparent, mai ales într-un astfel de caz cu implicații politice și constituționale majore. Se pare că amânarea a fost determinată de intenția Guvernului de a prezenta argumente suplimentare și de a rectifica eventuale erori de procedură în cadrul procesului.

Contextul legislației și implicarea politică

Dezbaterea privind modificarea legilor justiției a fost intens politizată, adesea punctată de critici din partea opoziției și a societății civile. Guvernul susține că inițiativa urmărește reformarea sistemului judiciar pentru creșterea transparenței și eficienței acesteia, în timp ce opoziția și mulți specialiști din domeniu consideră că aceste măsuri ar putea submina independența judecătorilor și ar conduce la control politic asupra justiției.

Înființarea comitetului guvernamental a fost anunțată de premier încă de la sfârșitul anului trecut, iar decizia de a modifica legislația a fost percepută de unii ca o încercare a Executivului de a avea mai mult control în gestionarea reformelor din domeniu, ce până acum au fost adesea contestate în instanță. În plus, opoziția a criticat lipsa unei consultări ample și transparente cu societatea civilă și specialiști, acuzând faptul că măsurile sunt luate în grabă și într-un spirit de dominare politică.

Posibilele implicații și viitorul procesului

Amânarea din această lună a audierilor adaugă o nouă zi de incertitudine în cazul care, în ultimii ani, a fost marcat de diverse baricade legislative și intervenții judiciare. Este de așteptat ca, odată cu recesiunea de la jumătatea lunii ianuarie, instanța să analizeze cu atenție toate probele și argumentele din dosar, urmând ca decizia finală să fie una determinantă pentru soarta acestei inițiative guvernamentale.

În același timp, analiștii politici și juridici se întreabă dacă această amânare va fi un pas temporar sau un semnal al unei eventuale reevaluări a strategiei Guvernului în ceea ce privește reforma justiției. În condițiile în care opoziția și societatea civilă continuă să protesteze față de această inițiativă, perspectiva unui compromis sau a unei întregi reevaluări legislative rămâne deschisă.

Deocamdată, însă, curtea rămâne focalizată pe procesul în curs, fiind clar că orice decizie va avea implicații directe asupra relației dintre puterea legislativă și cea judiciară, precum și asupra echilibrului de putere în țară. Rămâne de văzut dacă următoarea audiere din 12 ianuarie va clarifica pozițiile și va duce la o soluție de compromis sau va intensifica divergențele existente.