Inspectori fiscali din București, prinși în flagrant de corupție: mită și influență pentru favorizarea firmelor

Un scandal de proporții zguduie în aceste zile sistemul fiscal din Capitală, dezvăluit de anchetele recente ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Mai mulți inspectori din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) București au recunoscut, sub cups ultimei cercetări, că au accepting mita în mod repetat de la oameni de afaceri pentru a le favoriza activitatea. Inițial, aceste acuzații au fost confirmate prin acorduri de recunoaștere a vinovăției și au condus la trimiterea în instanță a cazului, unde se solicită condamnări și măsuri concrete împotriva celor implicați.

Mită structurat în acte și promisiuni de influență

De fapt, ancheta a evidențiat un sistem bine pus la punct, în care unii inspectori antifraudă își foloseau poziția pentru obținerea de beneficii pecuniare. În cazul de față, inspectorii Marin Marius-Eduard și Aurică Costică, amândoi aflați în atribuții la Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, și-au recunoscut faptele în cadrul unor audieri speciale. Conform documentelor oficiale, aceștia au primit sume de bani pentru a „tumba” nereguli sau pentru a închide ochii, evitând astfel întocmirea rapoartelor penale.

Unul dintre cele mai scandaloase aspecte ale anchetei îl reprezintă modul în care mita a fost solicitată și primită: după control, inspectorii au fost mituiți pentru a nu întocmi sesizări penale și pentru a soluționa controlul într-un mod favorabil firmelor verificate. În cazul specific, în baza unei înțelegeri prealabile, inspectorii au primit în total peste 65.000 de lei, sumă mică comparativ cu gradul de corupție demonstrat.

Rețete de corupție, folosite de ani de zile

Inițial, ancheta a descoperit fapte similare încă din februarie-martie 2023, când Ionuț Bogdan Ivan, în poziția de șef serviciu antifraudă, a pretins 50.000 de lei pentru a influența desfășurarea unui control. În toate cazurile, edilul avea în vedere să nu se întocmească rapoarte sau sesizări, favorizând astfel operatori economici. În același timp, situația s-a repetat și în 2024, în cazul unor societăți comerciale din domeniul comerțului cu legume și fructe, unde se presupune că și alți inspectori au fost implicați în scheme similare pentru a obține sume de bani și pentru a ferii firmele de sancțiuni.

În plus, ancheta a arătat că și alți inspectori antifraudă, precum Valentin Valentin-George și Ionescu, au fost implicați în scheme de corupție, primind mită pentru a tergiversa și favoriza activitatea firmelor în timpul controalelor. În total, opt funcționari publici și administratori de societăți au fost identificați ca fiind parte a acestei rețele de corupție, gestionată cu precizie de către cei implicați.

Pedepse și măsuri pentru oficialii corupți

Conform deciziilor judecătorești recente, toți cei opt inculpați au acceptat să ceară pedeapsa, recunoscând faptele. Pentru cei mai „veterani” din rețea, precum Marin Marius-Eduard, s-a impus o suspendare a executării pedepsei de trei ani, însoțită de o amendă penală de 40.000 de lei. Alți inspectori au primit pedepse similare, între doi și trei ani de închisoare cu suspendare, pe termen de trei ani, iar unele dintre pedepse includ interdicții de exercitare a funcțiilor publice pentru perioade de până la cinci ani.

De asemenea, magistrații au decis și muncă în folosul comunității pentru inculpați, iar această măsură complementară face parte din strategia de sancționare în cazul corupției la vamă și control fiscal. În același timp, pentru confiscarea specială a banilor, au fost dispuse măsuri asigurătorii, ținând cont de sumele din conturile persoanelor implicate, pentru a descuraja astfel de practici ilegale în viitor.

Pe măsură ce ancheta avansează, așteptările sunt ca astfel de cazuri să se extindă, iar autoritățile să încheie mai multe dosare care să desființeze rețelele de corupție din instituțiile statului. Între timp, întrebarea rămâne deschisă: câți alți inspectori pot fi implicați în asemenea scheme, iar dacă sistemul de control fiscal va reuși în vreun fel să îmbunătățească transparența și integritatea? Rămâne de văzut dacă măsurile aplicate vor avea efectul dorit și dacă alte exemple negative vor fi evitate pe viitor.