Tinerii antreprenori din ecosistemul tech par să fie acum mai preocupați de închiderea vieții personale decât de petreceri și libertăți fără limite. Într-un mediu în continuă competiție, unde ritmul de lucru extrem devine norma, ideea de a “trăi intens” pe social media sau în alte moduri de escapadă pare să fie înlocuită cu o filosofie a austerității programate. Cultura startup-urilor se transformă: nu mai vorbim despre “work hard, play hard”, ci despre “work hard, optimize everything”, o tendință alimentată de presiunea de a fi mereu în priză.

Monk Mode – între renunțare și strategie de succes

Fenomenul “monk mode” a câștigat teren printre tinerii antreprenori, fiind descris ca un stil de viață în care munca, sala și construirea companiei devin priorități absolute. În esență, aceștia își închide viața personală pentru o perioadă, considerând întâlnirile romantice, distragerile sau socializarea ca pe niște obstacole în calea succesului. Mahir Laul, fondatorul Velric, exemplifică convingerea: prioritizează sala și munca și elimină orice altceva, considerând aceste aspecte ca fiind centrale în drumul său antreprenorial. În același timp, ritmurile de lucru extreme, precum programul 996 (de la 9 până la 21, șase zile pe săptămână), devin un tabu relativ romanticizat, iar ideea de disponibili nonstop devine aproape o constantă pentru cei care vor să iasă în față pe piață.

Imaginea unei vieți a eficienței absolute

Ce a fost odată un echilibru între muncă și distracție s-a transformat acum în obsesia pentru maximă productivitate și control. Investițiile în eficiență și disciplina tipică startup-urilor iau o turnură mai radicală: rutina zilnică devine un set strict de reguli, de la diete monitorizate și minimizarea somnului, la reducerea totală a timpului dedicat plăcerilor personale. Într-un astfel de context, relațiile devin o formă de “distragere” sau chiar o resursă pentru testarea produselor, după cum afirmă un cofondator citat. În mentalitatea lor, orice distragere poate fi o pierdere de timp și energie, iar frica de a fi vulnerabil, expus și de a pierde controlul devine un motiv principal pentru a evita întâlnirile personale sau chiar iubirea.

Impactul asupra emoțiilor și identității

La suprafață, această strategie duce la o productivitate crescută, dar în adâncime, afectează echilibrul mental și social al tinerilor antreprenori. “Celibatul strategic,” nu este doar o alegere de stil de viață, ci și o metodă de protecție față de presiuneaime asiilor, așteptări și responsabilități. Într-un ecosistem în care feedback-ul trebuie să fie instantaneu și succesul să fie cuantificat în metrici precise, orice pauză sau vulnerabilitate devine un “lux” pe care nu și-l pot permite.

Pe termen lung, costurile implică epuizare, gol interior și, din păcate, o rețea socială subțire. Izolarea de familie, prieteni sau parteneri creează o distorsiune de percepție și riscă să lase startup-urile vulnerabile în momente critice, când sprijinul emoțional ar fi vital.

Ce urmează în lumea startup-urilor?

Elitele din tehnologie par să se îndrepte tot mai mult către un model de viață în care controlul, eficiența și sacrificiul personal sunt noile standarde. Într-un mediu în care riscul e mai mare ca niciodată, iar succesul depinde de livrări rapide și inovație, închiderea completă a vieții personale devine o strategie de adaptor. Însă, pe măsură ce această tendință se extinde, se pune din ce în ce mai mult întrebarea: până unde putem merge cu sacrificiul, fără să pierdem, de fapt, ceea ce ne face umani? Într-o lume în care “mai mult” și “mai repede” au devenit norme, rămâne de văzut dacă aceste sacrificii vor continua să aducă pentru cunoscuti, adevăratul succes.