Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din decembrie 2024, a fost implicat într-o tentativă de lovitură de stat, conform surselor judiciare. El este acuzat de complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false. Georgescu a fost identificat ca fiind creierul din spatele lui Horațiu Potra și a unui grup de mercenari care se pregăteau să genereze violențe în București.

În decembrie 2024, în urma unui apel la 112, Poliția a intervenit și a prins grupul de mercenari înarmați care se îndreptau către București. Aceștia aveau planul de a deturna un protest ce nu a mai avut loc, protest care urma să adune susținători ai lui Georgescu pentru a solicita reluarea turului doi al alegerilor. Pe lângă armele găsite, procurorii au descris operațiunea ca fiind o „dezinformare paramilitară” menită să destabilizeze ordinea publică.

Conform anchetei, strategia aleasă de autorii acțiunii viza în special sediul Curții Constituționale, amplasat în apropierea Catedralei Mântuirii Neamului. Aceasta sugerează o intenție deliberată de a transforma protestul într-un atac direct asupra statului. Călin Georgescu, datorită notorietății sale în rândul populației, a fost perceput de procurori ca un complice moral al acțiunilor violente planificate.

Sursele judiciare menționează că Georgescu era conștient de intențiile lui Potra de a provoca violențe și a atras susținătorii săi prin alarmarea generală a populației. De asemenea, a apărut pe televiziune cu declarații menite să inducă panică, afirmând că România ar putea intra în război. Această ieșire a fost considerată un factor care a contribuit la escaladarea tensiunilor sociale.

În seara de 7 decembrie, Georgescu a coordonat întâlniri cu Potra și alți membri ai grupului, anticipând momente de „haos și nesiguranță”. Declarația sa „viața sau țara” a fost un apel delirant, menționat ca un imbold pentru acțiuni directe. Procurorii subliniază că mercenarii așteptau semnale de la Georgescu pentru a trece la implementarea planului subversiv.

În concluzie, implicarea lui Călin Georgescu în acest caz este un exemplu de cum liderii pot influența grav situații de instabilitate politică. Cazul continuă să capteze atenția publicului și a justiției, ridicând întrebări despre responsabilitatea și etica în politica românească. Societatea este chemată să se mențină informată despre evoluțiile acestui caz, având în vedere implicațiile sale pentru viitorul democratic al României.