Creșterea accelerată a utilizării inteligenței artificiale a adus în prim-plan impactul semnificativ asupra mediului, evidențiind necesitatea unei evaluări critice a costurilor ecological. În condițiile în care companiile tehnologice, cele mai bogate de pe planetă, beneficiază de aceste progrese, întrebarea despre responsabilitatea lor în raport cu mediu devine din ce în ce mai relevantă. Cercetările recente scot în evidență un adevăr tot mai clar: consumul de resurse și emisiile generate de AI sunt mult peste estimările inițiale.

Utilizarea apei pentru AI depășește cererea globală de apă îmbuteliată, potrivit studiilor recente. În 2025, chatboturile precum ChatGPT și Gemini au crescut vertiginos, contribuind semnificativ la acest consum excesiv. Astfel, utilizarea apei pentru AI s-a dublat față de estimările anterioare, aceste cifre fiind primele care măsoară impactul specific al tehnologiei asupra resurselor de apă.

Costurile pentru mediu sunt considerabile, emisiile de CO2 provenite din AI fiind comparabile cu cele ale peste 8% din emisiile globale ale aviației. Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că societatea suportă, în prezent, aceste costuri, în timp ce companiile de tehnologie beneficiază de avantaje. Amprenta de carbon a sistemelor AI în 2025 ar putea atinge 80 de milioane de tone, iar apa utilizată—peste 765 de miliarde de litri—reprezintă o povară semnificativă.

Impactul asupra resurselor de apă este mai mare decât s-a estimat anterior, fiind cu peste o treime mai extins decât previziunile inițiale. Centrele de date axate pe AI consumă la fel de multă energie ca topitoriile de aluminiu, iar consumul electric va continua să crească până în 2030. În plus, construirea noilor centre de date și reconfigurarea rețelelor electrice devin provocări majore, mai ales în piețele emergente precum India, unde lipsa de fiabilitate a rețelelor complică gestionarea impactului de mediu.

Companiile mari, precum Google și alte organisme de reglementare, nu întotdeauna raportează corect consumul de apă și emisii. De exemplu, impactul Gemini al Google nu include consumul de apă pentru generarea energiei, subliniind lipsa de transparență. În același timp, eforturile de reducere a emisiilor sunt insuficiente pentru a face față necesităților tehnologice din ce în ce mai mari și pentru a evita creșterea dominată de centre de date.

Impactul asupra mediului obligatoriu va cere adaptări majore ale infrastructurii energetice globale, iar construcția de centre de date hiperscalare alimentează aceste preocupări. În prezent, centrele de date pentru AI pot consuma energia echivalentă cu cea a milioane de gospodării, indicând o presiune tot mai mare asupra rețelelor electrice.

Este clar că o strategie transparentă și responsabilă pentru gestionarea impactului de mediu al AI trebuie să devină prioritară. Monitorizarea continuă a acestor evoluții și informarea constantă sunt esențiale pentru a înțelege pe deplin implicațiile tehnologice asupra planetei. Adaptarea la aceste provocări va fi cheia pentru un echilibru între avans și sustenabilitate.