Ziua Culturii Naționale, sărbătorită cu fast la București și Madrid

Pe 15 ianuarie, România marchează Ziua Culturii Naționale, un eveniment care celebrează moștenirea și vitalitatea valorilor culturale ale națiunii. La București, festivitatea principală se desfășoară în sala opulentă a Operei Naționale, unde, de la ora 19:00, muzica și arta se împletesc într-un spectacol de excepție, organizat de Institutul Cultural Român. În scenă vor urca soprana Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, astfel ca și Damian Drăghici și violonistul Alexandru Tomescu să aducă un plus de prestigiu evenimentului. Orchestra Metropolitană București va acompania artiștii, creând o atmosferă plină de emoție și mândrie națională.

Evenimentul de la București inaugurează seria de manifestații sub egida programului „Calendarul Artelor”, inițiativă lansată de către Institutul Cultural Român în 2023, menită să promoveze și să evidențieze patrimoniul cultural românesc în diferite colțuri ale lumii. În următoarele săptămâni, această serie promite să aducă în prim-plan mai multe proiecte artistice și expoziții, menite să întărească apartenența națională și să contribuie la promovarea identității culturale a României.

„București: hărți în mișcare” – o expoziție despre transformările capitalei

Tot de Ziua Culturii Naționale, la Madrid a fost vernisată expoziția intitulată „București: hărți în mișcare”, un eveniment organizat cu sprijinul muzeelor bucureștene și care va rămâne deschis publicului până în primul weekend al lunii februarie. La eveniment au fost prezenți Adrian Majuru, Directorul General al Muzeului Municipiului București, și Dan Pîrvulescu, cel care coordonează proiectele culturale ale muzeului.

Expoziția propune un actualizat și complex parcurs vizual al istoriei urbane a capitalei, ilustrând procesul de modernizare și transformare a orașului în ultimele două secole. Curatori ai acestor imagini și documente, Majuru și Pîrvulescu, subliniază că „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățâna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”.

Fotografiile lui Dragoș Asaftei completează povestea vizuală, surprinzând acea perioadă în care orașul era martor la contraste între eleganța epocii Belle Époque și dinamismul unei metropole europene în plină ascensiune. Materialele documentare din patrimoniul Muzeului Municipiului București, alături de fotografiile contemporane, oferă o perspectivă profundă asupra evoluției și identității tumultoase a Bucureștiului.

Istoria unei metropole în continuă mișcare

Modernizarea Bucureștiului începe din secolul al XIX-lea, influențată de primarii vizionari precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Mihail I. Cantacuzino, care au pus bazele unui oraș european modern. La începutul secolului XX, această tendință a fost continuată și consolidată de primari precum Dem I. Dobrescu, care și-a dedicat mandatul între 1929 și 1934 în promovarea unor proiecte edilitar-urbanistice de amploare și organizarea festivalurilor culturale ca „Luna Bucureștilor”, între 1935 și 1940.

Fotografiile surprind, în același timp, atmosfera de altădată a orașului, cu străduțele și clădirile sale emblematice, precum și viața cotidiană vibrând sub forța timpului. Vederea asupra Bucureștiului contemporan, cu elemente de arhitectură modernă și expresii urbanistice actuale, arată cum trecutul și prezentul se împletesc într-o identitate urbană în continuă devenir.

Expoziția, accesibilă gratuit și deschisă zilnic pâna pe 5 februarie 2026, reprezintă o oportunitate unică pentru cei interesați să descopere istoria și transformările unui oraș emblematic. La finalul acestei perioade, perspectivele asupra Bucureștiului vor continua să fie alimentate de proiecte culturale și de explorarea durabilă a identității urbane, în contextul unui oraș care nu încetează să-și redefinească propria față.