În fiecare an, în jurul datei de 22/23 septembrie, emisfera nordică celebrează un fenomen captivant: echinocțiul de toamnă. Ziua și noaptea au o durată aproape egală, iar Soarele răsare și apune exact la est și vest, indiferent de latitudine. În 2025, acest moment special va avea loc pe 22 septembrie, la ora 21:19 în România.

Peisaj de toamnă surprins de un fotograf profesionist în România Sursă Cătălin Vezetiu

Magia echinocțiului de toamnă, momentul în care ziua și noaptea devin egale. Sursă Cătălin Vezetiu

Dar ce reprezintă cu adevărat echinocțiul? De ce, odată cu venirea iernii, zilele devin tot mai scurte? Cum influențează acest fenomen aspectele vieții noastre, de la ajustarea orei până la tradițiile și credințele transmise din generație în generație? În rândurile următoare vei găsi explicații astronomice clare, povești fascinante despre simbolismul echinocțiului și obiceiuri populare care ne conectează la ritmurile naturii.

Definiția echinocțiului și origine

Termenul are o istorie captivantă. Cuvântul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, derivat din latinul „aequinoctium”, combinând „aequus” – egal și „nox” – noapte. Așa cum sugerează și denumirea, echinocțiul de toamnă marchează momentul în care Soarele se aliniază deasupra ecuatorului, reprezentând clipa rară în care ziua și noaptea sunt egale.

În aceste momente, timpul pare să se oprească: lumina și întunericul împart lumea perfect, fiecare având câte 12 ore.

De ce iarna sunt zilele mai scurte: explicația astronomică

După echinocțiu, emisfera nordică primește din ce în ce mai puțină lumină directă. Acest fenomen este cauzat de înclinarea axei Pământului și mișcarea sa de revoluție în jurul Soarelui. Soarele se află mai jos pe cer, răsare mai târziu și apune mai devreme, determinând zile tot mai scurte și nopți tot mai lungi.

Aceasta continuă până pe 21 decembrie, când se produce solstițiul de iarnă – ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă din an. Abia după această dată, ziua începe să crească din nou, anunțând treptat venirea primăverii.

Ce se întâmplă după echinocțiul de toamnă: trecerea la ora de iarnă și zile mai scurte

Imediat după echinocțiu, se simt schimbările: diminețile devin mai reci, serile se lungesc, iar orele de lumină din timpul zilei scad vizibil.

Între 23 septembrie și 21 decembrie, emisfera nordică este orientată spre întuneric, iar temperaturile scad treptat.

Un alt aspect important este ajustarea la ora de iarnă. În 2025, aceasta va avea loc în noaptea de 25/26 octombrie. La ora 4:00, ceasurile se vor da înapoi la 3:00, oferind o oră suplimentară de somn, dar aducând și zile și mai scurte, iar serile sosesc cu mult înainte.

Superstiții, simboluri și tradiții de echinocțiu: ziua când lumina și întunericul se întâlnesc

Dincolo de explicațiile științifice, echinocțiul de toamnă a fost dintotdeauna învăluit de mister și semnificație. În folclor, este considerat o poartă între lumi: între lumină și întuneric, între trecut și viitor.

În satele românești, ziua, care în acest an coincide cu 22 septembrie, era marcată prin obiceiuri menite să aducă prosperitate și protecție:

  • gospodarii băteau nucile și scuturau merii și gutuii pentru a culege roade bogate;
  • pe masă se aranjau mere, nuci și struguri, simboluri ale abundenței;
  • se prepara primul must din strugurii proaspăt culeși;
  • semințele plantate în această perioadă erau considerate purtătoare de destin pentru recolta viitoare;
  • părinții evitau să-și certe copiii pentru a le asigura norocul și prosperitatea;
  • gospodarii aprindeau focuri în grădini pentru a alunga spiritele malefice și a proteja pământul;
  • la uși, tocuri sau feronerie se puneau crenguțe de nuc, alun sau busuioc pentru a ține la distanță bolile și energiile negative.

Superstițiile spuneau că cine pătrunde singur în păduri sau câmpuri în această zi riscă „să deranjeze spiritele toamnei”. Însă, cei care gustă din roadele simbolice erau considerați binecuvântați pentru lunile următoare.

Lecția echinocțiului de toamnă: motivul pentru care iarna zilele devin mai scurte

Echinocțiul ne reamintește că timpul nu stă niciodată pe loc și că lumina și întunericul constituie un echilibru precar. Este un moment propice pentru reflecție, curățarea gândurilor și obiceiurilor vechi și reconectarea cu natura.

Explicația este simplă: în timpul iernii, zilele devin mai scurte deoarece emisfera nordică a Pământului se înclină departe de Soare, astfel lumina ajungând mai puțin direct la noi. După echinocțiul de toamnă, natura intră în ritmul său de pregătire pentru repaus, iar tradițiile și simbolismul acestui prag de anotimp ne arată că schimbarea, oricât de întunecată ar părea, este întotdeauna urmată de lumină.

În concluzie: zilele mai scurte ale iernii nu sunt un mister, ci rezultatul unei armonii perfecte între axa Pământului, mișcarea sa în jurul Soarelui și ciclurile naturale din jurul nostru – iar echinocțiul de toamnă este acea ușă magică care ne îndeamnă să observăm aceste transformații.



Sursa articol