Kelemen Hunor, liderul UDMR, a făcut recent o declarație în care a anunțat că cei doi copii ai săi nu au acces la rețelele sociale înainte de vârsta de 14 ani. Această măsură este motivată de îngrijorările privind impactul nociv al mediului online asupra minorilor, precum și dificultățile în diferențierea între conținutul benefic și cel dăunător în rândul copiilor mici.

Decizia familiei Hunor – o abordare preventivă în fața riscurilor digitale

În cadrul unui interviu, liderul UDMR a explicat: „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale.” Decizia sa reflectă o preocupare tot mai mare în rândul părinților cu privire la influența nocivă pe care o pot avea mediile digitale asupra dezvoltării și bunăstării mentale a copiilor. În pandemie, perioada în care elevii au fost nevoiți să petreacă din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor, această temă a devenit chiar mai acută.

Aceasta nu este o decizie izolată în peisajul educațional și familial actual. Multe cadre didactice și specialiști în sănătate mintală atrag atenția asupra pericolelor rețelelor sociale, cum ar fi cyberbully-ing-ul, compararea socială sau reducerea timpului de joacă și socializare în lumea reală. În plus, în contextele legislativ-vulcanice din țară, numeroși părinți își doresc să ofere protecție copiilor lor, încercând să limiteze accesul la conținutul online periculos sau dăunător.

Educație și protecție în mediul digital: o responsabilitate pentru părinți și școli

Măsurile preventive precum cele adoptate de familia Hunor sunt parte dintr-o strategie mai amplă de protejare a tinerilor în fața provocărilor mediului digital. Specialiștii în psihologie și pedagogie subliniază că o educație timpurie în privința utilizării internetului, alături de limite clare și reguli, pot constitui o bază solidă pentru dezvoltarea unei atitudini sănătoase față de mediile online.

În plus, școlile din țară au început să implementeze programe de educație digitală, menite să crească responsabilitatea și cunoștințele în rândul elevilor, dar și ale părinților. Cu toate acestea, rămân provocări în ceea ce privește monitorizarea și gestionarea utilizării rețelelor sociale, mai ales în cazul minorilor, unde libertatea trebuie echilibrată cu protecția.

Ce urmează în dezbaterea publică despre limitele în mediul online pentru copii

Dezbaterea despre vârsta potrivită pentru utilizarea rețelelor sociale s-a intensificat în ultimele luni, în special în contextul impactului provocat de pandemie. Mulți părinți și experți susțin nevoia stabilirii unor reguli clare, care să asigure siguranța micilor utilizatori, fără a le limita complet libertatea de exprimare sau dezvoltare digitală.

Din punct de vedere legal, nu există încă o reglementare națională precisă privind vârsta minimă pentru utilizarea platformelor sociale, însă inițiativele de conștientizare și educare sunt din ce în ce mai dese. Liderii de opinie precum Kelemen Hunor încearcă să atragă atenția asupra responsabilității părinților și a societății în ansamblul său pentru a crea un mediu online sigur pentru copii și tineri.

Progresul în această direcție va depinde de colaborarea dintre autorități, școli și părinți, precum și de modul în care societatea va reuși să echilibreze beneficiile digitalizării cu riscurile aferente. În timp ce unele țări au început deja să implementeze legi și campanii prietenoase pentru minori, România pare să fie încă în faza de formare a unor reguli clare, dar preocupările persistă. În această privință, decizia familiei Hunor de a limita accesul copiilor la social media până la vârsta de 14 ani face parte dintr-un trend tot mai accentuat de protecție, în timp ce societatea caută soluții pentru a gestiona bine echilibrul digital.