Conceptul de „oraș inteligent” a fost pentru mult timp asociat cu ideea de optimizare a infrastructurii urbane și creștere a mobilității. Însă, în contextul actual, utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială în gestionarea orașelor devine din ce în ce mai complexă și mai controversată. Dezbaterile se intensifică începând cu modul în care aceste sisteme contribuie la siguranța publică, dar și la privarea individualului de intimitate.

Utilizarea inteligenței artificiale în monitorizarea traficului și aplicarea legii

În marile orașe europene, precum Barcelona și Madrid, tehnologiile AI sunt din ce în ce mai utilizate pentru aplicarea legii. Camerele inteligente nu mai sunt simple instrumente de observare, ci emit amenzi automate pentru încălcări ale regulilor de trafic.

Barcelona a implementat sisteme montate pe autobuze, ce detectează ilegalitățile privind benzile dedicate transportului public. În doar o lună, acestea au înregistrat circa 2.500 de sancțiuni, o medie de aproape 80 zilnic. La Madrid, semafoarele inteligente numără pietonii și pot identifica șoferii fără centură. Autoritățile au instalat, de asemenea, camere capabile să urmărească traseul unui vehicul și să aplice sancțiuni pentru trecerile peste linia continuă.

Transformarea orașului într-o rețea de control omniprezent

Aceste sisteme reprezintă o schimbare majoră în modul de gestionare a traficului urban. În loc să fie utilizate doar în zone cu risc, și în cazul situațiilor grave, AI transformă orice intersecție într-un punct de control permanent. Autovehiculele, inclusiv autobuzele, devin unități mobile de supraveghere.

Această monitorizare continuă ridică întrebări legate de legitimitate și proporționalitate. O astfel de controlată omniprezentă poate afecta libertatea individuală și poate induce un comportament de evitare a anumitor zone, afectând dinamica socială a orașului.

Beneficii și riscuri ale tehnologiilor AI în mobilitatea urbană

Automatizarea sancțiunilor pentru contravenții minore poate reduce aglomerația și stresul traficului. Este de asemenea benefic pentru planificarea urbană, oferind date precise și în timp real. Totuși, există riscuri evidente, precum erorile de identificare și dificultățile în contestarea sancțiunilor automate.

De aceea, este esențial să existe un cadru strict de reguli și garanții pentru utilizarea acestor tehnologii:

  • Verificare umană în cazurile sensibile.
  • Transparență privind modelele și furnizorii.
  • Limitarea stocării și accesului la date.
  • Proceduri clare pentru contestare.
  • Audituri independente și rapoarte periodice.

Concluzie

Implementarea sistemelor bazate pe inteligență artificială în gestionarea traficului urban aduce beneficii și riscuri. În mod ideal, aceste tehnologii trebuie integrate în cadrul unor reglementări transparente și responsabilizatoare. Este important ca orașele să monitorizeze evoluțiile și să ofere mecanisme de control, pentru a menține un echilibru între siguranță și libertate. Informarea continuă și responsabilitatea sunt elemente cheie în adaptarea orașelor inteligente la realitatea societății moderne.