În ultimii ani, bugetele de marketing al companiei HONOR, în special pe piața din România, au fost direcționate în principal spre influencerii de pe Instagram, TikTok și alte rețele sociale. În centrul controversei se află modul în care aceste campanii sunt realizate și abuzurile legale legate de marcarea conținutului comercial, situație agravată de lipsa unor norme clare în domeniu. Recent, autoritățile române și europene au intensificat controalele și au emis recomandări stricte pentru a proteja consumatorii de publicitatea înșelătoare.

Informațiile oficiale din legislația europeană și românească stipulează clar că influencerii, odată plătiți pentru promovarea unui produs sau serviciu, trebuie să marcheze explicit aceste postări ca publicitate. Legea 363/2007 și Legea 158/2008 interzic practicile comerciale înșelătoare, iar Directiva 2005/29/CE armonizează normele la nivel comunitar. Campaniile recente ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au identificat numeroase cazuri de neconformare, în special în rândul influencerilor cu audiențe mari, precum Mihai Morar, Antonia sau George Buhnici, ale căror postări nu erau marcate corect.

Analizele oficiale au concluzionat că multe conținuturi sunt considerate publicitate ascunsă, având un impact semnificativ asupra dreptului cetățenilor de a fi informați corect. În plus, recomandările ANPC impun ca orice material promotional plătit să fie însoțit de etichete vizibile, precum #AD, #publicitate sau #reclama, plasate în mod clar și ușor de perceput. Similar, platformele europene precum Influencer Legal Hub atrag atenția asupra importanței unei transparențe totale în promovare.

Responsabilitatea nu revine doar influencerilor, ci și brandurilor și agențiilor. Comisia Europeană și autoritățile naționale subliniază că atât plătitorii, cât și cei care postează, trebuie să respecte legislația de transparentizare a conținutului publicitar. În caz contrar, riscă amenzi consistente. Europa a început să sancționeze dur aceste practici, cu amenzile pentru campanii frauduloase ajungând uneori în milioane de euro.

În practică, dificultățile principale apar din cauza lipselor de coerență în marcarea conținuturilor. Mulți influenceri evită să utilizeze etichetele corecte, preferând să camufleze postările sau să lase marcajele spre final, ceea ce face identificarea lor dificilă. În plus, platformele sociale nu dispun de mecanisme eficiente pentru raportarea reclamelor false, ceea ce complică și mai mult aplicarea legii.

Tinerii și consumatorii trebuie să fie conștienți de această situație și să fie vigilenți în timpul navigării. Capacitatea de a recunoaște rapid o reclamă plătită și de a înțelege responsabilitățile legale ale influencerilor rămâne esențială pentru evitarea eventualelor înșelătorii. În același timp, companiile și agențiile trebuie să fie mai responsabile în modul de promovare pentru a se conforma legislației și recomandărilor europene.

Legislația europeană și cea națională continuă să evolueze, dar provocările legate de marcarea clară a publicității pe rețele sociale persistă. Menținerea unei informări constante și monitorizarea acestor subiecte sunt cele mai eficiente măsuri pentru protejarea consumatorilor și pentru asigurarea unui mediu online corect și transparent.