Guvernul polonez aprobă proiectul de lege pentru recunoașterea „contractelor de coabitare”, o mișcare cu potențial de a schimba paradigmă drepturilor LGBT+ în Polonia

Guvernul condus de premierul Donald Tusk a dat undă verde unui proiect de lege care urmează să introducă „contracte de coabitare” pentru cuplurile care locuiesc împreună, indiferent de sexul acestora. Decizia, anunțată marți, reprezintă o premieră în contextul politic și social al Poloniei, o țară majoritar catolică, cunoscută pentru poziții conservatoare și restricții riguroase în domeniul drepturilor persoanelor LGBT+. Este prima inițiativă oficială de această natură în ultimii ani și vine într-un moment în care discuțiile despre egalitatea de gen și drepturile comunității LGBT+ devin tot mai prezente pe agenda publică.

O redefinire a recunoașterii drepturilor în Polonia

Deși Polonia nu legalizează căsătoria între persoane de același sex, această lege propusă marchează o încercare de a oferi o formă de recunoaștere legală și protecție celor care coabită, fără a fi implicați în uniuni matrimoniale. Potrivit oficialilor guvernamentali, „contractele de coabitare” vor avea ca scop garantarea unor drepturi minime, precum accesul la beneficii sociale, protecție în caz de separare sau deces, precum și dreptul la vizită în spitale. În plus, inițiativa are menirea să combată discriminarea, oferind o variantă legală pentru cuplurile fără statut marital, dar care împărtășesc o viață comună.

Tusk a explicat că acest demers reprezintă o „recunoaștere a diversității” și o deschidere față de caimacul din ce în ce mai accentuat al vieții sociale poloneze. „Este un pas important pentru drepturile omului în Polonia. Nu vom mai ignora realitatea diversității familiilor”, a afirmat prim-ministrul, adăugând însă că inițiativa trebuie să fie privită ca un „pas pragmatic”, fără a afecta în mod direct legislația privind căsătoria.

Rezistență și controverse în fruntea opiniei publice și a Bisericii

Deși guvernul susține că măsura va consolida protecția pentru mulți cetățeni, proiectul nu a fost scutit de critici. Liderii opoziției, precum și organizațiile pentru drepturile omului și reprezentanții comunității LGBT+ au exprimat scepticism cu privire la eficiența și necesitatea acestor contracte. În același timp, Biserica Catolică, dominantă în societatea poloneză, a reacționat printr-un comunicat în care consideră inițiativa „nepotrivită” și „în contradicție cu valorile morale stabilite”.

Președintele unei fundații LGBT+ din Varșovia a declarat că dacă proiectul va fi adoptat, va reprezenta un „pas umanitar și civilizator”, dar recunoaște că dezbaterile la nivel național vor fi aprinse. Într-o țară unde valorile tradiției și religiei influențează în mod direct deciziile politice, orice reformă în domeniul drepturilor LGBT+ se confruntă cu un ecosistem rezistent schimbării.

Contextul și perspectiva unui avans în drepturile civile

Inițiativa guvernului polonez nu trebuie analizată în izolare. În ultimii ani, Polonia s-a remarcat printr-o serie de legi și hotărâri care au înghețat sau au blocat progresul în privința drepturilor homosexualilor. În 2020, zeci de localități au declarat „zone libere de LGBT+”, ceea ce a atras critici internaționale și presiuni pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Cu toate acestea, pe plan european, Polonia a fost adesea criticată pentru poziția sa conservatoare și pentru restricțiile vehemente impuse comunității LGBT+. În contextul acestor tensiuni, introducerea contractelor de coabitare poate fi văzută atât ca o deschidere, cât și ca un pas limitat, menit să promoveze o anumită formă de protecție fără a încălca liniile roșii puse de doctrină și tradiție.

Cu ochii spre viitor, măsura adoptată de guvernul Tusk riscă să aprindă și mai mult dezbaterile democratice, dar și să propulseze Polonia într-o nouă etapă în ceea ce privește drepturile civile. Pe fondul presiunilor internaționale și a evoluțiilor din Europa occidentală, rămâne de urmărit dacă această inițiativă va fi implementată cu succes sau dacă va fi învinsă de opozițiile dure din societate. În orice caz, momentul reprezintă un indicator clar al schimbărilor în peisajul politic și social al Poloniei, într-un an în care reintră în focoasele analize ale drepturilor omului.