Guvernul României a venit cu precizări importante privind modificările aduse jalonului M59 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intervenție menită să reformeze sistemul de impozitare a autovehiculelor. Anunțul, făcut în contextul încercărilor de a ajusta politicile fiscale la noile provocări ale mediului, prevede o recalibrare a modalității de calcul a taxelor pe mașini, în încercarea de a înlesni tranziția către tehnologii ecologice și de a încuraja un comportament mai responsabil din partea conducătorilor auto.
Reformă în impozitarea autovehiculelor: de la capacitatea cilindrică la impactul asupra mediului
Inițial, sistemul de impozitare a mașinilor din România s-a bazat în principal pe capacitatea cilindrică a vehiculelor, o metodă veche, considerată de mulți ca fiind insuficientă pentru a reflecta adevărata amprentă de poluare a fiecărui autovehicul. În noua formulă, însă, guvernul introduce un criteriu suplimentar, cel al gradului de poluare, ceea ce va avea un impact direct asupra valorii taxelor.
Astfel, mașinile mai vechi, cu emisii ridicate, vor fi penalizate, pentru a stimula șoferii și proprietarii de flote auto să opteze pentru modele mai eficiente din punctul de vedere al mediului. În același timp, se intenționează limitarea facilităților pentru anumite clase de vehicule hibride, în special cele care, deși considerate “verzi”, au emisii mai mari decât estimările inițiale, sau nu se încadrează în noile standarde ecologice stabilite de autorități.
Impactul asupra pieței auto și a consumatorilor
Decizia are implicații majore atât pentru industrie, cât și pentru consumatori. Pe termen scurt, posesorii de autovehicule vechi, în special cele cu motoare diesel sau pe benzină produse înainte de 2010, vor resimți o creștere a costurilor de înmatriculare și de întreținere, condiționată de noile criterii de evaluare a poluării. Pentru piața auto, însă, această schimbare reprezintă o oportunitate de a încuraja vânzările de modele mai moderne și mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor.
Analiza introductivă a guvernului sugerează o orientare clară către un sistem de taxare care să reflecte mai fidel impactul real al vehiculului asupra mediului. Cu toate acestea, criticii se tem că măsurile ar putea crește povara fiscală pentru anumite categorii de șoferi, înfierând o potențială creștere a costurilor pentru cetățenii care nu pot face tranziția rapidă la vehicule mai prietenoase cu mediul.
Contextul european și direcțiile de politică
Această ajustare survine în contextul eforturilor europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în cadrul planurilor guvernamentale de a alinia sistemul fiscal auto cu noile ținte de sustenabilitate. România, ca stat membru UE, trebuie să adopte politici mai stricte pentru a respecta angajamentele de reducere a poluării, iar măsurile fiscale sunt considerate un instrument cheie în acest proces.
Deși norma nu stabilește încă un termen clar pentru implementare, așteptările sunt ca aceste modificări să intre în vigoare în următoarele luni, cu un impact direct asupra pieței auto și asupra încasărilor bugetare. Guvernul promite și sprijin pentru către cei care doresc să înlocuiască vehiculele vechi, dar rămâne de văzut în ce măsură măsurile vor putea fi aplicate în condițiile actuale ale economiei și ale pieței auto din România.
Pe măsură ce perioada de tranziție se apropie, rămâne o întrebare deschisă despre modul în care aceste reguli vor fi gestionate pentru a nu afecta excesiv cetățenii, dar în același timp pentru a impulsiona schimbarea către un sistem auto mai verde. În condițiile în care preocuparea pentru mediu devine tot mai stringență, această reformă pare să fie doar începutul unei serii de măsuri menite să pună țara pe drumul sustenabilității.

Fii primul care comentează