Compania turcă Gulemark a deschis un nou front de dispută în cadrul amplului proiect de extindere a magistralei M4 a metroului din București, reclamând nereguli în procesul de atribuire a contractului pentru prelungirea liniei spre Gara Progresul. Într-un demers făcut public recent, firma a depus o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, contestând procesul de selecție câștigat de asociația formată din Erbașu, Concelex și BogArt. Conform surselor apropiate, disputa se concentrează pe modul în care a fost gestionată documentația licitației și pe influența pe care Gulemark o avea asupra calității și eligibilității ofertei câștigătoare.

Reprezentanții Gulemark susțin că au fost induși în eroare de către echipa de la Erbașu, pentru care urmau să devină terț subcontractant și sprijin în cadrul proiectului. Avocații companiei turce explică faptul că, fără intervenția Gulemark, asocierea câștigătoare nu ar fi fost capabilă să îndeplinească criteriile de experiență similară impuse de autoritatea contractantă. „Fără sprijinul Gulemark, asocierea câștigătoare nu ar fi îndeplinit condițiile de calificare — experiență similară,” afirmă aceștia, adăugând că între părți a fost semnat un acord contractual în condiții suspecte.

Disputa gravitează în jurul modului în care a fost realizat și prezentat documentul de ofertă. Se acuză că asocierea Erbașu, de comun acord cu Gulemark, a convenit ca firma turcă să nu depună o ofertă proprie, ci să acționeze ca subcontractant pe un procent semnificativ din valoarea proiectului. Într-un detaliu crucial, turcii ar fi semnat “în alb” un acord de subcontractare, fără a cunoaște procentul precis din valoarea contractului, aceasta urmând să fie stabilit ulterior, în funcție de rezultatul final al lucrărilor. Mai mult, după semnarea formală a contractului, reprezentanții Erbașu ar fi modificat unilateral procentul, reducând cu semnificație valoarea partajată cu Gulemark, totul fără acordul explicit al acesteia.

Aceste practici ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea procesului de licitație. În plus, partea turcă acuză că documentația depusă de Erbașu a fost falsificată, iar actele justificative furnizate după evaluarea tehnică nu reflectă condițiile reale negociate anterior. Se susține că asociația ar fi completat la întâmplare procentajul, pentru a justifica valoarea finală a ofertelor. Toate acestea sunt considerate elemente ce pun sub semnul întrebării legalitatea și corectitudinea atribuirii contractului.

În paralel cu aceste acuze, Primăria Sectorului 4 a fost la rândul său criticată pentru modul în care a aprobat semnarea contractului. În timp ce procedura oficială prevede un termen de 10 zile pentru depunerea contestațiilor, autoritățile locale au semnat oficial încheierea contractului la doar câteva zile după anunțarea rezultatului, evitând astfel o etapă fundamentală de contestare care putea duce la reevaluarea ofertelor. Astfel, controversa s-a mutat din spațiul administrativ în domeniul juridic, iar compania Gulemark a solicitant anularea raportului de atribuire și reluarea completă a procesului de evaluare, invocând nereguli și elemente de ilegalitate.

Discuția mai largă despre extinderea Magistralei M4 include și perspectivele de dezvoltare a sistemului de transport în capitala României, aceasta urmând să se extindă pe o distanță de 11 kilometri, traversând sectoare importante și ajungând până în comuni Jilava. Investiția estimată la circa 3,5 miliarde de euro, finanțată din fonduri europene, promite să aducă o creștere semnificativă a mobilității urbane, estimându-se că peste 58 de milioane de călătorii suplimentare vor fi realizate anual odată finalizată extinderea. În timp ce aceste proiecte stârnesc entuziasm pentru beneficiile pe termen lung, controversele legate de modul în care se derulează licitațiile și semnele de întrebare privind transparența procesului de atribuire rămân un punct esențial de dezbatere pentru autorități și investitori. Perspectivele pentru următoarea perioadă vizează clarificarea acestor aspecte și asigurarea unui proces de achiziții publice cât mai transparent și corect.