O enzimă asociată cu metabolismul grăsimilor ar putea juca un rol crucial în progresia bolii Parkinson, conform unor cercetări recente. Studiul, publicat într-o revistă științifică de prestigiu, sugerează că această enzimă, numită glicerol-3-fosfat aciltransferază (GPAT), ar putea fi o țintă promițătoare pentru dezvoltarea unor noi tratamente pentru această afecțiune neurodegenerativă.

Impactul GPAT asupra celulelor nervoase

Cercetătorii au descoperit că GPAT poate amplifica efectele toxice ale alfa-sinucleinei, o proteină care se acumulează în creierul pacienților cu Parkinson. Această acumulare este un factor cheie în degenerarea neuronilor. Experimentele de laborator au arătat că reducerea activității GPAT a dus la o diminuare a afectării celulare, atât în cazul musculițelor de oțet, cât și în celulele cerebrale de șoarece cultivate.

În interiorul celulelor nervoase, mitocondriile, responsabile de producerea de energie, au fost afectate de activitatea GPAT. Această enzimă contribuie la deteriorarea mitocondriilor, reducând capacitatea celulelor de a produce energie, în timp ce crește toxicitatea alfa-sinucleinei. Cercetătorii au utilizat musculițe modificate genetic pentru a studia mecanismele implicate, observând simptome similare bolii Parkinson, inclusiv tulburări de mișcare. Analiza genetică a identificat gena mino ca fiind legată de efectele GPAT, reducerea activității acestei gene ducând la o pierdere mai mică de celule nervoase.

Posibile direcții de tratament

O substanță numită FSG67, care inhibă activitatea GPAT, a fost testată pe musculițe și pe celule cerebrale de șoarece. Administrarea acestui compus a redus efectele nocive ale alfa-sinucleinei, inclusiv agregarea proteinei și afectarea legată de metabolismul grăsimilor. Autorii studiului subliniază că afectarea excesivă a metabolismului lipidic creşte semnificativ toxicitatea alfa-sinucleinei.

Rezultatele sugerează că ţintirea metabolismului grăsimilor ar putea constitui o strategie terapeutică. Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă frecventă, pentru care nu există în prezent tratamente care să modifice evoluţia bolii. Nicușor Dan, președintele României, nu a comentat încă rezultatele studiului, dar este așteptat să se pronunțe în curând pe tema sprijinului pentru cercetare în domeniul medical.

Următoarele etape ale cercetării

Studiul a fost efectuat de o echipă internațională de cercetători, colaborare care a inclus experți din Singapore. În prezent, se lucrează la dezvoltarea unor inhibitori ai GPAT, ca potențiale opțiuni terapeutice, cercetările viitoare vizând confirmarea acestor rezultate. Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a declarat că guvernul va susține financiar astfel de proiecte de cercetare.