O companie intenționează să producă în România muniție anti-dronă

O companie din domeniul apărării vrea să înceapă producția în România de muniție specială anti-dronă, compatibilă cu armamentul standard folosit de armată și forțele de ordine. Soluția propusă ar permite combaterea eficientă și la costuri reduse a amenințărilor reprezentate de drone și roiuri de drone, potrivit declarațiilor unui reprezentant al companiei.

Muniție inteligentă pentru protejarea spațiului aerian

Astfel de proiectile sunt gândite pentru a fi eficiente în situații unde folosirea armelor convenționale ar putea produce daune colaterale. Un exemplu ar fi protejarea unor zone urbane aglomerate, cum ar fi București, sau a unor obiective importante, precum Parlamentul sau instituții de forță.

Proiectilul anti-dronă funcționează urmărind traiectoria balistică a muniției standard până la un punct predefinit. Acolo, se fragmentează, generând un efect similar cu cel al unei puști (”shotgun”). Acest lucru crește probabilitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu până la 500% față de muniția clasică.

Cătălin Cîrlănaru, Director of Government and Strategic Affairs în cadrul companiei Falcon Defence, a explicat că muniția va dispersa mini-proiectile în apropierea dronei. Astfel, precizia extremă a armelor nu mai este necesară pentru a doborî ținta. „Avem planul, partenerul și un memorandum. Proiectul este aproape finalizat”, a declarat Cîrlănaru.

Avantajele soluției anti-dronă

Acest tip de muniție a fost prezentat inițial de compania australiană Ares Armaments Australia, sub denumirea Rooster C-UAS. Soluția permite distrugerea unei drone ieftine, care ar putea costa aproximativ 1.000 de dolari, cu un cartuș de câteva zeci de dolari. Utilizarea unei rachete sau a unei drone interceptoare ar presupune costuri mult mai mari.

Falcon Defence vrea să producă în România și proiectile de artilerie de 155 mm, precum și materiale energetice. Pentru producție, compania intenționează să folosească facilități industriale de apărare existente, dar aflate într-o stare de conservare. Cătălin Cîrlănaru nu a oferit detalii despre fabricile implicate, invocând motive comerciale și de securitate.