România nu se află în prezent în pericol imediat de a resimți o pană majoră de curent, însă autoritățile avertizează asupra riscului crescut provocat de fenomene meteo extreme, avariile tehnice sau atacurile cibernetice. În contextul acestor riscuri, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Asociația Energia Inteligentă au lansat un ghid actualizat pentru pregătirea populației în cazul producerii unui blackout de lungă durată. Acest document, disponibil pe platforma fiipregatit.ro, oferă recomandări clare despre modul de acțiune înainte, în timpul și după o astfel de situație.

Specialiștii insistă că pregătirea trebuie făcută din timp, evitând astfel vulnerabilitățile în cazul unei crize. Primul pas recomandat este organizarea unui rucsac de urgență flexibil și accesibil, care să conțină elemente esențiale precum apă, alimente neperisabile, acte, bani lichizi și surse alternative de iluminat. Ungradul include, de asemenea, o trusă de prim-ajutor și provizii speciale pentru grupurile vulnerabile, toate menite să asigure autonomia minimă pentru cel puțin 72 de ore.

Ghidul subliniază importanța unui plan de comunicare clar în familie și a depozitării de provizii suplimentare acasă. Aceste măsuri pot preveni panicile și pot facilita gestionarea situației în condiții de siguranță. În cazul unui black out prelungit, autoritățile recomandă păstrarea calmului, informarea doar din surse oficiale și deconectarea aparatelor electrocasnice pentru evitarea deteriorării. De asemenea, trebuie verificate vecinii sau persoanele vulnerabile și create condiții de microclimater potrivite pentru sezon.

Reluarea alimentării cu energie electrică trebuie gestionată cu răbdare, așteptând stabilizarea sistemului înainte de reconectare. Este esențial să se evalueze alimentele și medicamentele expuse la temperaturi necorespunzătoare și să se urmeze indicațiile autorităților privind calitatea apei. Rucsacul de urgență trebuie reîmprospătat periodic, înlocuind consumabilele și actualizând documentele.

Raed Arafat, șeful DSU, subliniază că pregătirea populației reprezintă un pilon fundamental al strategiei europene de prevenire a crizelor, vizând transformarea fiecărui cetățean în propriul salvator. În condițiile actuale, o comunitate bine pregătită devine mai rezistentă în fața norilor de incertitudine, fie că este vorba de fenomene meteorologice extreme sau atacuri cibernetice.

Este important ca populația să continue informarea și să urmărească evoluțiile pentru a fi mereu pregătită pentru orice situație de criză, chiar dacă riscurile imediate par reduse în momentul de față. Avalanșa de informații și măsuri preventive contribuie la consolidarea rezilienței comunităților și la reducerea vulnerabilităților în fața eventualelor pene de curent prelungite.