Afaceri cu locuințe sociale în Sectorul 1: controlul primarului devine prioritar

Recent, Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat o hotărâre controversată care schimbă radical modul de gestionare a contractelor pentru locuințele sociale destinate persoanelor vulnerabile. Decizia vizează consolidarea controlului primarului George Tuță asupra acestor imobile, o mișcare care ridică semne de întrebare privind transparența și echitatea în alocarea acestor resurse.

Transferul atribuțiilor și consolidarea puterii administrative

Hotărârea, aprobată cu 25 de voturi pentru și o abținere, prevede ca toate atribuțiile legate de încheierea, derularea și încetarea contractelor de închiriere pentru locuințele sociale să fie transferate de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 1 către o structură în însăși aparatul primarului. Aceasta înseamnă că managementul contractelor va fi realizat de Serviciul Fond Imobiliar și Parcări, direct subordonat primarului George Tuță, membru al Partidului Național Liberal (PNL). Practic, primăria își va mărfli influența asupra procesului, având responsabilități precum întocmirea și administrarea contractelor, monitorizarea plăților și inițierea procedurilor de reziliere sau recuperare a debitelor.

Chiar dacă DGASPC va rămâne implicată în procesul de atribuire, cum ar fi verificarea solicitărilor și participarea la comisiile de selecție, responsabilitatea pentru administrarea efectivă a locuințelor va trece în cele din urmă la noua structură. Aceasta a fost argumentată de nevoie de reorganizare administrativă, dar criticii susțin că această mișcare poate spori riscul unor decizii discretionare sau influențate politic în gestionarea resurselor sociale vitale.

Disparitatea între cererile cetățenilor și locuințele disponibile

La nivel local, situația este alarmantă. Peste 1.900 de persoane din Sectorul 1 și-au depus cereri pentru a obține o locuință socială, în condițiile în care există doar 61 de apartamente libere pentru tot atâtea solicitări. Datele publicate arată o criză acută în gestionarea acestor resurse, iar activitatea de alocare pare să fie extrem de lentă. În ultimii ani, Primăria Sectorului 1 a reușit să cumpere doar 215 apartamente pentru a suplini această penurie, o cifră mică raportată la numărul solicitărilor.

Raportul activ Watch relevă un alt aspect îngrijorător: din 2010 până în 2022, Primăria Sectorului 1 a acoperit doar 7,7% din totalul dosarelor înregistrate pentru locuințe sociale. Mai mult, în ultimii ani, autoritățile au preferat să cumpere apartamente pentru a le introduce în circuitul social, însă aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a satisface nevoia reală a populației vulnerabile.

Practici discutabile în Otopeni: de la locuințe pentru apropiați, la prețuri de lux

Contrastul devine și mai evident în comuna Otopeni, unde, potrivit unei investigații aprofundate, mai mulți beneficiari de lux ocupă apartamente sociale, procurate sau alocate pentru segmentele vulnerabile ale populației. În ciuda costului social sub 160 de lei pe lună, beneficiarii acestor locuințe duc o viață peste media locală, beneficiind și de subvenții pentru agentul termic.

Beneficiarii acestor locuințe sunt adesea oameni apropiați de autorități locale, consilieri, directori sau membri de partid, ceea ce ridică semne de întrebare asupra corectitudinii procesului de distribuție. În același timp, cei care chiar au nevoie de sprijin social sunt ignorați, nemaifiind suficient sprijin pentru depunerea cererilor sau pentru alocarea locuințelor. Practici de genul acesta nu sunt exclusive Otopeniului, ci reprezintă o problemă endemică în gestionarea resurselor sociale în întreaga țară, conform experților consultați.

Perspectiva asupra viitorului locuirii sociale

Decizia recentă a administrației din Sectorul 1 poate avea consecințe de durată asupra modului în care sunt distribuite și gestionate locuințele sociale în București. În timp ce autoritățile justifică reorganizarea drept o măsură administrativă necesară, critici acuză că aceasta poate duce la limitarea transparenței și la favorizarea anumitor interese, mai ales în condițiile în care cererile sunt din ce în ce mai numeroase, iar locuințele disponibile, tot mai puține.

În contextul acestui nou cadru, rămâne de văzut cum va evolua procesul de alocare, precum și dacă vor exista măsuri concrete pentru asigurarea unei distributioni corecte și echitabile. O situație critică, un deziderat de transparență și o atenție mai mare pentru cei vulnerabili sunt, în continuare, ceea ce așteptăm ca fiind priorități pentru administrația locală, în condițiile în care problemele sociale ale capitalei devin din ce în ce mai acute.