Nepal se confruntă cu una dintre cele mai mari crize politice din ultimul deceniu, după ce prim-ministrul KP Sharma Oli și-a dat demisia în urma protestelor masive împotriva corupției. Aceste manifestări, conduse în principal de tineri, s-au intensificat odată cu decizia guvernului de a bloca 26 de platforme de socializare, ceea ce a generat o reacție publică puternică.

Protestele au degenerat în violențe care au dus la moartea a cel puțin 22 de persoane. Mii de demonstranți au ieșit pe străzile din Kathmandu, cerând responsabilitate din partea autorităților. Forțele de ordine au intervenit utilizând gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. În urma acestor confruntări, protestatarii au atacat clădiri guvernamentale, inclusiv Parlamentul, unde au incendiat diverse obiective.

Decizia de a impune restricții pe rețelele sociale a fost văzută ca o încercare de a reduce libertatea de exprimare. Chiar dacă guvernul a ridicat interdicția, nemulțumirile persistă, demonstranții cerând încetarea practicilor corupte și reformarea sistemului. Tinerii, adesea identificați ca parte a generației Z, s-au organizat prin platforme sociale, amplificând revendicările lor.

Pe măsură ce protestele continuă, army chief-ul din Nepal a emis un comunicat în care a acuzat manifestanții de vandalism și a anunțat un angajament din partea forțelor de securitate de a menține ordinea. Dialogul cu protestatarii rămâne o opțiune, dar nu există o conducere centrală clară a mișcării, ceea ce complică și mai mult discuțiile.

Ceea ce se conturează este o direcție nesigură pentru Nepal, cu lideri politici care zilele acestea se feresc să își asume responsabilitatea. Mulți din rândul contestatarilor continuă să ignore curfews, cerând transparență și reforme.

Analizând turbulențele din Nepal, devine evident că tinerii din generația Z își doresc o schimbare profundă, protestele fiind mai mult decât un răspuns la o interdicție; ele reflectă o frustrare generalizată față de inegalitate și corupție. Continuarea acestor mișcări va depinde de reacția autorităților și de capacitatea acestora de a răspunde cerințelor cetățenilor. Rămâne de văzut cum se va dezvolta situația și ce influențe va avea asupra stabilității politice a țării.