Europa crește importurile de gaz rusesc, în ciuda sancțiunilor

Uniunea Europeană a importat cantități semnificative de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia în primul trimestru al anului 2026. Paradoxal, această creștere intervine în contextul în care Bruxellesul își propune reducerea dependenței de resursele energetice rusești. Situația este amplificată de un context geopolitic tensionat, cu implicații directe asupra pieței globale de energie.

Contextul geopolitic și impactul asupra pieței energetice

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat grav lanțurile de aprovizionare cu energie la nivel global. Deteriorarea infrastructurii energetice în regiune și controlul strâmt al Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, o rută maritimă crucială pentru transportul energiei, au generat instabilitate pe piață. Această situație a creat un vacuum, iar Rusia a fost unul dintre principalii beneficiari.

Potrivit datelor, importurile de GNL rusesc au crescut cu 17% în primul trimestru al anului 2026, ajungând la 5 milioane de tone. Statele membre UE au cheltuit aproximativ 2,88 miliarde de euro pe acest gaz, evidențiind o contradicție între retorica privind diversificarea surselor de energie și realitatea importurilor. Proiectul Jamal LNG din Siberia a funcționat ca o veritabilă sursă de profit pentru Rusia în acest context.

Paradoxul sancțiunilor și dependența continuă

Deși UE a interzis tranzitul și revânzarea GNL rusesc prin porturile sale, importurile au crescut. Din cele 71 de transporturi de GNL provenite de la proiectul Jamal, 69 au ajuns în Europa, dintre care 25 doar în luna martie. Aceasta reprezintă o creștere față de cota de 87% înregistrată în 2025. Cererea mai redusă din Asia, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, a contribuit, de asemenea, la această situație.

Expertul Sebastian Rotters de la organizația Urgewald a subliniat că „este clar că cumpărătorii europeni nu doresc să înceteze achizițiile de GNL rusesc”. Odată cu descoperirea de noi zăcăminte de hidrocarburi în Rusia, țara își consolidează poziția pe piața globală de energie, în ciuda sancțiunilor impuse.

Ca răspuns la criza energetică, România, sub președinția lui Nicușor Dan și cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, a continuat să caute soluții alternative de aprovizionare cu energie, dar rămâne dependentă, într-o oarecare măsură, de importurile de GNL.