Fumul toxic generat de incendiile de pădure din Statele Unite a cauzat moartea a peste 24.000 de oameni anual între 2006 și 2020, conform unui studiu recent. Descoperirile evidențiază gravitatea impactului schimbărilor climatice și subliniază nevoia urgentă de a schimba politicile actuale pentru a proteja sănătatea publică și mediul.

Impactul mortalității cauzate de fum în Statele Unite

Ancheta, realizată de cercetători specializați în domeniul mediului și sănătății publice, arată că în cei 15 ani analizați, fumii proveniți din incendiile de pădure au fost responsabili pentru o mortalitate disproportionată. Numărul de decese anual a variat, însă media a fost extrem de îngrijorătoare, afectând în special populațiile vulnerabile, precum vârstnicii, persoanele bolnave și locuitorii din zonele cele mai afectate de incendii.

Autora principală a studiului, Min Zhang, afirmă: „Este un număr foarte mare, iar pe măsură ce efectele schimbărilor climatice se intensifică, așteptăm ca această tendință să continue, dacă nu va fi adoptată o variabilă mai strictă în politicile de mediu ale SUA.”

De ce incendii tot mai frecvente și mai devastatoare?

Creșterea frecvenței și intensității incendiilor de pădure nu mai reprezintă doar o problemă de administrare forestieră, ci o criză de sănătate publică direct legată de schimbările climatice globale. Factorii precum seceta accentuată, temperaturile în creștere și gestionarea deficitară a pădurilor au trasat o traiectorie alarmantă pentru zonele impactate.

„Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o problemă de sănătate, iar incendiile devin un adevărat catalizator pentru morbiditate și mortalitate”, subliniază specialiștii. În plus, fumul toxic conține particule fine care pot pătrunde în plămâni și pot declanșa probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare, agravate de expunerea prelungită.

Necesitatea unor măsuri urgente și eficiente

Studiul cere schimbări imediate și ambițioase în politicile climatice și în gestionarea resurselor naturale. Autorii atrag atenția asupra necesității consolidării măsurilor de prevenție, control și intervenție în zonele expuse riscului, dar și adoptarea unor standarde stricte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a încetini încălzirea globală.

„Este crucial să intervenim rapid pentru a limita efectele nocive ale acestor incendii, atât pentru populație, cât și pentru ecosisteme”, adaugă cercetătoarea.

Provocarea globală cu rădăcini locale

Deși studiul s-a concentrat asupra Statelor Unite, impactul global al incendiilor forestiere a devenit un fenomen cu ramificații mondiale. În ultimii ani, țări precum Australia, Brazilia sau Rusia au înregistrat incendii devastatoare, toate susținute de schimbări climatice accelerate și de gestionări forestiere insuficiente.

În Statele Unite, autoritățile încep să recunoască gravitatea situației, însă măsurile concrete sunt încă insuficiente pentru a contracara tendința ascendentă. În context, comunitățile locale și statale încearcă să intensifice eforturile de prevenție, dar timpul rămas pentru acțiuni efficace începe să se scurteze.

Privind spre viitor, camerele de luat vederi și autoritățile de politică publică trebuie să le acorde o prioritate maximă acestor crize, iar comunitățile trebuie să devină și mai proactive în adoptarea măsurilor de adaptare și reziliență.

Ultimele rapoarte indică faptul că, dacă nu se va actoriza rapid, efectele generate de fum și incendii vor deveni din ce în ce mai devastatoare, exacerbând riscul pentru sănătate și pentru ecosisteme, dar și pentru stabilitatea economică a regiunilor afectate. Soluțiile trebuie să fie integrate, durabile și, mai ales, urgent aplicate, dacă ne dorim un viitor mai sigur, cu un climat mai stabil și cu mai puține victime umane din cauza fumului toxic.