Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent reguli clare privind executarea mandatelor europene de arestare. Potrivit deciziei, autoritățile judiciare dintr-un stat membru nu pot refuza executarea unui mandat fără consimțământul statului emitent. Aceasta înseamnă că fugarii români care se află în străinătate ar putea fi extrădați și obligați să își ispășească pedepsele în România.

Decizia CJUE are implicații directe pentru mai mulți fugari români care se află în Italia și Grecia, printre care se numără Sorin Oprescu, Alina Bica și Dragoș Săvulescu. Acești indivizi nu au fost predați României, iar instanțele italiene și elene au dispus aplicarea unor pedepse cu suspendare, contrar cerințelor legale stabilite de CJUE.

Conform hotărârii, statul emitent păstrează dreptul de a executa pedeapsa pe propriul teritoriu, mai ales în cazul în care refuzul de a preda o persoană se face fără respectarea normelor Uniunii Europene. CJUE a clarificat că instanțele care decid să recunoască o condamnare dintr-un alt stat trebuie să obțină consimțământul acestuia pentru a prelua executarea pedepsei.

Curtea a fost sesizată de Curtea de Apel București în cazul lui Jane Coșoveanu, condamnat în România pentru înșelăciune, care a fugit în Italia. După ce a fost arestat, instanțele italiene au decis să-i aplice o pedeapsă cu suspendare, ceea ce a dus la controversa judiciară ce a necesitat o clarificare din partea CJUE.

Printre argumentele prezentate de CJUE se numără necesitatea de a respecta principiul încrederii reciproce între statele membre. Hotărârea subliniază importanța execuției mandatelor de arestare, precizând că neexecutarea acestora trebuie să fie o excepție, nu o regulă.

Reacția fostului ministru Alina Gorghiu a fost favorabilă, ea subliniind că această decizie va schimba modul în care fugarii își planifică strategiile de evitare a justiției. Gorghiu a afirmat că mulți dintre aceștia vor reconsidera „fuga din țară”, având în vedere clarificările aduse de CJUE.

Decizia CJUE este un semnal important pentru cooperarea judiciară din Uniunea Europeană. Aceasta reiterează obligația statelor membre de a respecta mandatul european de arestare și condițiile prin care justiția trebuie să opereze fără frontiere. În concluzie, informațiile actuale sugerează că, fără respectarea acestor reglementări, fugarii s-ar putea confrunta cu măsuri mai riguroase de executare a pedepselor în România. Acest aspect merită o monitorizare continuă pentru a observa impactul real asupra cazurilor de transcendență judiciară în Europa.