Un fost agent din cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI) a fost concediat de frații Andrew și Tristan Tate, după ce s-a descoperit că acesta reținea ilegal o parte din salariile bodyguarzilor. Decizia a survenit în urma unei investigații interne conduse de managera celor doi.

Odată cu primele descinderi ale anchetatorilor în luxoasa vilă din Pipera, s-a evidențiat importanța pe care frații Tate o acordau securității personale. Dorința de a se simți în siguranță i-a determinat să investească considerabil în paza lor personală.

O rețea de securitate controversată

Pentru asigurarea securității, frații Tate au apelat la Bogdan Stancu, un fost subofițer cu experiență în cadrul DGIPI. Stancu a fost cel care a recrutat o echipă de agenți de securitate, mulți dintre aceștia având pregătire militară și experiență în cadrul serviciilor de intervenție rapidă ale Poliției, înainte de a ieși la pensie. Agenții erau plătiți cu aproximativ 1.500 de euro lunar, potrivit surselor apropiate.

După declanșarea anchetei DIICOT, care a culminat cu arestarea celor doi frați, aceștia au fost supuși unor restricții severe, fiind imposibilă comunicarea cu persoanele de încredere, printre care și managera lor, Ana Maria. Odată ridicată restricția, Ana Maria a revenit la muncă și a descoperit o practică ilegală.

Deturnarea fondurilor și consecințele

S-a constatat că șeful pazei, Bogdan Stancu, reținea în mod sistematic o parte din salariile agenților de pază. Mai exact, acesta sustrăgea lunar aproximativ jumătate din sumele pe care bodyguarzii trebuiau să le primească. Mai mult, Stancu ar fi însușit și unele prime acordate agenților.

În urma acestor descoperiri, Andrew și Tristan Tate au luat rapid măsuri și au renunțat la serviciile lui Stancu. Ulterior, salariile agenților de pază s-au dublat, reflectând astfel amploarea abuzurilor comise de fostul șef al securității. Scandalul a aruncat o umbră asupra modului în care frații Tate își gestionau afacerile și protecția personală.

Andrew și Tristan Tate sunt cercetați într-un dosar de trafic de persoane, fiind acuzați că, începând cu anul 2015, au recrutat 34 de femei, pe care le-ar fi obligat să producă materiale pornografice, difuzate ulterior pe platforme online, contra cost.