După ce și-a testat frecvent influența asupra instituțiilor democratice ale Statelor Unite în timpul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump trece acum la acțiuni directe, într-un ritm amețitor. Recent, ministrul Justiției a anunțat că fostul director al FBI, James Comey, va fi acuzat, cu doar câteva zile după ce Trump l-a încurajat să-l pună sub urmărire penală și apoi l-a forțat să renunțe la funcție pe procurorul care s-a opus încercărilor de a persecuta adversari politici ai președintelui.

Această situație evidențiază modul în care, în ultimele săptămâni, am asistat la o versiune și mai radicală a eforturilor lui Trump de a controla guvernul și de a concentra puterea în mâinile sale. Liderul a luat măsuri rapide și dure pentru a elimina orice obstacol în instituțiile de stat, pentru a impune loialitatea, a pedepsi inamicii și a preveni orice disensiune publică ce ar putea rezulta din acțiunile sale.

Trump a construit în jurul său un sistem din ce în ce mai lipsit de obstacole, aparent având ca scop final obținerea a tot ce își dorește. Chiar și după standardele adesea surprinzătoare ale președintelui, aceste evoluții sunt remarcabile. Cele mai importante schimbări sunt eforturile evidente ale lui Trump de a-și urmări în mod clar adversarii politici, fiind un exemplu cel mai clar cazul fostului director FBI, James Comey.

De-a lungul timpului, liderul a acuzat frecvent o serie de oponenți politici de infracțiuni și a intervenit în anchete legale în moduri ce încalcă regulile împotriva politizării justiției. Însă, situația actuală se distinge: Trump nu doar că a obținut începerea urmăririi penale a unui rival politic, ci a și dispus în mod direct acest lucru. Un fost consilier de la Casa Albă a spus pentru o emisiune de știri că această zi a fost „o zi tragică”, calificând inițierea acțiunii împotriva lui Comey drept „clar răzbunătoare” și „urmărire selectivă”.

Expertul a subliniat că modul în care s-a realizat această acțiune poate avea consecințe grave pentru întreg sistemul juridic american, fiind fie sfârșitul statului de drept, fie o cotitură către activități autoritare, similar celor din alte regimuri. În ultima perioadă, Trump a intensificat controlul asupra propriilor acte de represalii, chiar și în cazul unor oficiali cu funcții importante, precum procurorul general din Virginia, pe care l-a înlocuit din cauza refuzului de a avansa acuzații împotriva unui procuror general democrat din New York, sau a criticat public pe alți oficiali dacă nu au fost suficient de rapizi în urmărirea anumitor cazuri.

În același context, fostul director FBI a fost pus acum oficial sub acuzare. Liderul american a afirmat anterior că nu a avut nicio influență în decizia de a-l face obiectul urmăririi penale, dar acum pare să fi fost cel care a impulsionat această acțiune, eliminând orice obstacol pentru realizarea dorinței sale. În același timp, Departamentul de Justiție al administrației Trump a luat măsuri pentru a investiga o figură controversată, un filantrop cunoscut pentru sprijinul financiar dat unor cauze progresiste, sugerând posibile cercetări penale împotriva acestuia.

Un oficial superior a spus pentru mass-media că „totul este pe masă”, dar nu a confirmat explicit dacă respectivul donator este cercetat. În același timp, președintele a sugerat că această figură ar putea avea probleme legale, continuând să evidențieze intenția sa de a duce astfel de investigații.

Sunt cel puțin două exemple clare în care Trump a exprimat direct dorința de a fi urmărit penal anumite persoane, iar în cazul unuia dintre ele, după ce a dispus în mod explicit această acțiune și a reușit să o facă, se observă acum aplicarea deciziei. Chiar și oficiali din conducerea anterioară au evidențiat că presiunea exercitată de președinte asupra sistemului judiciar poate fi extrem de problematică. Fostul procuror general William Barr a recunoscut că anumite intervenții ale șefului de stat, legate de cazurile judiciare, îi îngreunează munca și chiar au încercat să-l intimideze, dar i-au fost fatale.



Sursa articol