
Fostul președinte al Columbiei, Alvaro Uribe, în prezent încă popular și influent în țară, va afla marți dacă va trebui să petreacă 12 ani în arest la domiciliu pentru presiuni exercitate asupra unor paramilitari, în încercarea de a nega orice legătură cu aceștia, relatează agenția de știri AFP, preluată de către Agerpres.
În luna august, el a fost condamnat în primă instanță la cea mai mare pedeapsă posibilă pentru încercarea de a influența martorii, pentru a evita asocierea cu milițiile de extremă dreapta, care au condus un război violent împotriva gherilelor armate.
Uribe a fost condamnat pentru manipularea martorilor și fraudă procedurală, devenind astfel primul fost președinte din istoria Columbiei condamnat pentru astfel de fapte.
Ulterior, instanțele columbiene au ridicat măsura arestului la domiciliu, așteptând decizia finală în apel.
La vârsta de 73 de ani, Uribe rămâne o figură marcantă pe scena politică a Columbiei, având o influență semnificativă asupra opoziției de dreapta, mai ales după preluarea mandatului de către primul președinte de stânga al țării, Gustavo Petro, în 2022.
Apărarea sa a contestat condamnarea, iar hotărârea instanței va fi luată marți, când se va decide dacă o menține, o modifică sau o anulează integral.
Investigațiile au început în 2018, când Curtea Supremă a deschis o anchetă privind presupusele legături ale lui Uribe cu grupurile paramilitare, după acuzațiile aduse de senatorul de stânga și candidat la președinție Ivan Cepeda.
Un fost membru al milițiilor de extremă dreapta, Juan Guillermo Monsalve, a devenit martor cheie, afirmând că avocatul lui Uribe a încercat să-l mituiască.
Fostul președinte a negat în mod constant orice legătură cu paramilitarii și susține că această anchetă reprezintă o persecuție politică orchestrată de forțele de stânga.
Fii primul care comentează