Fost pompier bihorean, acuzat de trafic de influență după ani de zile de înșelăciune sub pretexte oficiere

Un fost pompier din județul Bihor a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, fiind acuzat de autorități că, în ultimii ani, s-ar fi folosit de false identități și promisiuni mincinoase pentru a înșela mai multe persoane. Întreaga schemă pare să fi fost construită în jurul ideii de a-i convinge pe oameni că poate interveni pentru angajări sau avansări în instituții de forță și de stat, precum SRI, SIE, SMURD sau ISU, în schimbul unor sume de bani.

Potrivit surselor din anchetă, Ionel Gabor, fost angajat în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), s-ar fi prezentat ca fiind ofițer de informații și s-ar fi folosit de această reputație pentru a crea o aură de autoritate și încredere în rândul victimelor sale. Timp de mai mulți ani, acesta a obținut sume importante de bani de la persoane disperate să își găsească rapid un loc de muncă sau să avanseze în carieră, promițându-le intervenții pe lângă autorități.

Este cazul unui tânăr din Bihor, care în urmă cu câțiva ani a plătit suma de câteva mii de euro pentru a fi „angajat” în cadrul SRI, după ce Gabor i-a promis că poate interveni la angajator, dacă plătește un “taxă de urgentare”. În realitate, însă, bărbatul a fost păcălit, fiind amarat de orice posibilitate reală de a accesa serviciile respective. Victima a povestit că, inițial, a crezut în promisiunile sunetelor și ale camerei de pe teren, însă ulterior și-a dat seama că a fost înșelat, fiind doar o metodă de a-i lua banii.

Un sistem de înșelăciune bine pus la punct

Procesul de înșelăciune pare să fi fost sau un adevărat sistem de spălare a banilor, în care Gabor își crea un portofoliu de contacte și promitea intervenții inexistente, bazându-se pe credulitatea și disperarea persoanelor care urmau să fie manipulate. În declarațiile sale, acesta a susținut că „s-a folosit de identitatea sa de ofițer, pentru a-i convinge pe oameni că poate accelera procedurile de angajare în instituții de stat” și că „a mai primit sume sub pretextul garantării unui loc de muncă, dar nu a avut intenția de a înșela”.

Sursele judiciare indică faptul că, în aceste cazuri, Gabor nu a fost singur, ci că a avut un adevărat “rețea” de contacte și chiar colaboratori, care îi asigurau funcționarea schemei. Anchetatorii au descoperit că, în anumite situații, Gabor ar fi folosit documente false pentru a susține identitatea sa și pentru a justifica promisiunile făcute victimelor sale.

Context și implicații în sistemul de siguranță publică

Deși asemenea cazuri nu sunt neobișnuite în România, unde corupția și abuzurile de influență au o tradiție îndelungată, implicarea unui fost angajat al serviciilor de urgență în aceste activități ilustrează o problemă mai amplă. Problema încrederii în instituții a fost mereu sensibilă, iar răspândirea cazurilor de înșelăciune și manipulare a oamenilor vulnerabili nu face altceva decât să submineze și mai mult imaginea statului de drept și a autorităților.

Procurorii au continuat ancheta, urmărind să stabilească dacă au fost multe alte victime și dacă schemele de corupție și influențare au fost mai extinse decât cele deja descoperite. În acest moment, Ionel Gabor se află în lipse de libertate și va răspunde în fața judecătorilor pentru acuzațiile de trafic de influență, fiind vizat și un eventual dosar de fals material în acte și înșelăciune.

Rămâne de urmărit care vor fi următorii pași ai instanței și dacă alte persoane vor fi implicate în această rețea de înșelătorie. În timp ce cazul lui Gabor ridică semne de întrebare cu privire la siguranța și integritatea sistemului de informații, autoritățile anunță că vor intensifica controalele și verificările pentru a evita astfel de practici ilegale în viitor. În cele din urmă, anchetatorii speră să descurajeze alte tentative de înșelare, restabilind astfel încrederea în instituțiile statului.