Centrele de sănătate mintală nu sunt pregătite să preia lupta împotriva consumului de droguri

Autoritățile române au demarat recent o reformă vizând transferul atribuțiilor în domeniul prevenirii consumului de droguri de la fostele centre județene antidrog către rețeaua de centre de sănătate mintală. Însă, această schimbare a ridicat semne de întrebare printre specialiști, printre care și Cătălin Ţone, expert în domeniul antidrog, care avertizează că noile structuri nu sunt încă pregătite pentru a face față provocărilor combaterii dependenței de substanțe interzise.

Ce înseamnă această mutare pentru eforturile de prevenție

Pentru mai bine de două decenii, centrele județene antidrog au fost pilonii principalelor acțiuni de prevenție și tratament în lupta cu drogurile la nivel local. Acestea au beneficiat de personal specializat, cu experiență în consiliere, psihoterapie și intervenție de urgență în cazurile de dependență. Odată cu trecerea atribuțiilor către centrele de sănătate mintală, se mizează pe o abordare mai holistică și integrată a sănătății mentale. Însă, potențialul impact al acestei mutări pe teren ar putea fi unul negativ dacă infrastructura și resursa umană nu vor fi adaptate corespunzător.

Lipsa personalului specializat, un impediment major

„În centrele de sănătate mintală, care urmează să preia aceste atribuții, nu se poate face combaterea consumului de droguri, pentru că, cel puțin la momentul actual, acestea nu au specialiști care să îi ajute pe dependenți să lupte cu aceste adicții,” explică Ţone.

Specialiștii în domeniu subliniază că tratamentul dependenței de droguri este o ramură specializată a medicinei, care necesită o abordare multidisciplinară, de la consiliere psihologică și medicamente speciale până la suport pentru reintegrarea socială. În condițiile în care în multe centre de sănătate mintală lipsesc psihiatri, psihologi și consilieri cu experiență în dependență, riscul ca persoanele afectate să nu primească intervenția adecvată devine alarmant.

Pentru a fi eficiente, aceste centre trebuie să investească în formarea personalului și în crearea unor echipe specializate în tratamentul dependenței. În caz contrar, lupta împotriva consumului excesiv de droguri ar putea avea un recul, mai ales în zonele rurale sau defavorizate, unde accesul la specialiști de profil este deja limitat.

Contextul și provocările reformei

Reforma anunțată a fost prezentată drept o măsură de a integra mai bine serviciile de sănătate mintală cu cele de prevenție a consumului de droguri, într-un efort de a oferi soluții mai cuprinzătoare pacienților. Cu toate acestea, lipsa de personal calificat în domeniul dependenței și infrastructura insuficient dezvoltată riscă să transforme această inițiativă într-un eșec.

Experții avertizează că, pentru ca această mutare să fie benefică, sunt necesare investiții semnificative în formarea personalului, dar și în crearea unui circuit clar pentru pacient. În timp ce autoritățile publice promit susținere și fonduri, momentul actual ridică îngrijorări privind capacitatea reală a sistemului de a face față aceastei mari provocări.

Perspective și ultimele evoluții

Dincolo de criticile punctuale, autoritățile încearcă să transmită că reforma în domeniul prevenirii consumului de droguri va aduce, în timp, rezultate pozitive, dacă va fi asumată cu seriozitate. În schimb, experții solicită o reevaluare urgentă a resurselor alocate pentru formare și infrastructură, pentru ca aceste centre de sănătate mintală să poată deveni, într-adevăr, vectori ai luptei împotriva adicțiilor.

Situația actuală impune astfel o privire atentă asupra modului în care România gestionează problema consumului de droguri, mai ales în condițiile complicate ale unui sistem de sănătate în continuă dezvoltare. Rămâne de vazut dacă noile măsuri vor putea fi adaptate pentru a răspunde eficient acestei crize, sau dacă, în fața lipsurilor existente, vor fi nevoite să fie complet reinventate.