O fosilă bulgară zguduie teoriile privind originea omului

O descoperire arheologică recentă, un femur aproape complet găsit în Bulgaria, aprinde din nou dezbaterile privind evoluția umană. Fosila, datând de acum peste șapte milioane de ani, aparține speciei Graecopithecus, despre care se credea că este cunoscută doar din fragmente extrem de limitate. Studiul osului de coapsă, publicat recent, sugerează că această creatură ar fi putut avea o formă de locomoție bipedă, ceea ce contrazice teoriile existente.

Un schelet cu potențialul de a rescrie istoria

Femurul a fost descoperit în situl Azmaka din Bulgaria, același loc unde a fost găsit anterior un dinte atribuit lui Graecopithecus. Analiza osului de coapsă a indicat că acesta ar fi aparținut unei femele adulte, de mărimea unui cimpanzeu mic, cu o greutate estimată la 24 de kilograme. Forma osului, în special zona gâtului femural, a stârnit curiozitatea cercetătorilor. Conform studiului, lungimea și orientarea acestei zone sugerează o adaptare către mersul pe două picioare.

„Zona gâtului femural este relativ lungă și orientată într-un mod care amintește de mersul pe două picioare”, au notat autorii studiului. Totodată, punctele de inserție pentru mușchii fesieri și grosimea stratului exterior al osului susțin ideea unei deplasări verticale. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că fosila nu indică o deplasare exclusiv bipedă. Studiul menționează „trăsături întâlnite la patrupede”, sugerând o tranziție între marile maimuțe africane și hominizii care mergeau regulat biped.

Controverse și întrebări fără răspuns

Miza reală a acestei descoperiri nu este doar mersul biped, ci locul în care ar fi putut apărea această adaptare. Echipa de cercetare sugerează că mediul din regiunea Azmaka, o savană rar împădurită în Miocenul târziu, ar fi favorizat apariția mersului vertical. Mai mult, autorii sugerează că schimbările climatice din estul Mediteranei și vestul Asiei ar fi putut facilita migrația unor mamifere din Eurasia spre Africa, cu implicații majore pentru evoluția umană.

Această ipoteză este, însă, intens dezbătută în comunitatea științifică. Numeroși cercetători consideră că nu există suficiente dovezi pentru a muta începuturile liniei umane din Africa, în Balcani. Criticii subliniază dificultățile geografice și evolutive implicate de o astfel de teorie, plasând un posibil strămoș al homininilor într-o zonă relativ izolată din sudul Europei.

În prezent, comunitatea științifică așteaptă noi dovezi. Descoperirea, deși controversată, subliniază fragilitatea modelelor existente privind evoluția umană.