Bucureștenii și ilfovenii au recuperat în 2025 peste 94 de milioane de euro prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR), bani ce provin din returnarea a aproape 960 de milioane de ambalaje. Într-un an plin de activitate, sistemul a demonstrat nu doar eficacitatea, ci și modul în care implicarea civică în reciclare poate avea efecte concrete asupra bugetului personal și mediului înconjurător.

Recuperare financiară și diferențe între zone

Pentru locuitorii din Ilfov, mediu deținut de către orașul București, suma recuperată în 2025 se ridică în medie la 44 de euro pe persoană, comparativ cu 40 de euro în cazul bucureștenilor. Aceste cifre indică un interes tot mai mare pentru reciclarea ambalajelor și o conștientizare crescută a beneficiilor financiare ale acestui sistem.

În București, diferențele între sectoare sunt evidente. Sectorul 3 a condus clasamentul, cu aproape 14 milioane de euro recuperați, în timp ce Sectorul 5 s-a plasat cel mai jos, cu peste 6,25 milioane de euro mai puțin. Totodată, analiza reflectă o distribuție relativ echilibrată în celelalte sectoare, însă cu variații mari, semn că nivelul de implicare variază semnificativ de la un cartier la altul.

Detaliile legate de ambalaje indică, de asemenea, o preferință clară pentru returnarea sticlei, care a reprezentat aproape 44.000 de tone, fiind cel mai comun tip de ambalaj reciclat. Plasticul, cu peste 13.000 de tone, și metalul, cu aproximativ 2.300 de tone, completează acest tablou al diversității ambalajelor gestionate prin sistem.

Impact total și distribuție pe sectoare

La nivelul Capitalei, suma totală recuperată în 2025 a depășit 70 de milioane de euro, în timp ce în județul Ilfov s-au strâns aproape 24 de milioane de euro. Împreună, aceste cifre indică o recuperare aproape de 100 de milioane de euro, o sumă impresionantă pentru o zonă metropolitară în doar un an de funcționare.

Clasamentul sectorial arată o concentrare a interesului în Sectorul 3 și Sectorul 6, unde s-au recuperat peste 13 milioane de euro în fiecare, urmate de alte sectoare apropiate ca volume. Diferența de peste 6 milioane de euro între Sectorul 3, lider, și Sectorul 5, cu rezultate mai modeste, relevă diferențe de implicare și infrastructură de reciclare.

Ilfovenii reciclează mai mult plastic pe cap de locuitor decât bucureștenii

Un aspect surprinzător, dar foarte relevant, îl reprezintă volumul de plastic reciclat pe cap de locuitor. În Ilfov, un ilfovean a dus la aparat în medie cu 20 de PET-uri mai mult decât un bucureștean, această diferență fiind în parte explicată de nevoia majoră de apă îmbuteliată în zonele din Ilfov, unde infrastructura pentru apă potabilă este mai puțin fiabilă. Aceasta face ca plasticul să fie un ambalaj recurent, eliberat frecvent de consumatori, de la sticlele pentru apă până la cele pentru băuturi răcoritoare.

Numărul de ambalaje returnate în Ilfov a depășit 134 de milioane din plastic, raportat la o populație de circa 540.000 de locuitori, ceea ce înseamnă o medie de aproape 247 de PET-uri pe fiecare persoană. În contrast, în București, volumul total de ambalaje returnate a depășit 388 de milioane, dar media pe locuitor a fost ceva mai mică, de 226 de ambalaje, indicând un comportament similar, dar cu diferențe notabile între cele două zone.

Perspective naționale și implicarea civică

În ansamblu, România a recuperat în 2025 peste jumătate de miliard de euro din ambalaje reciclare, suma reprezentând aproape o treime din totalul de peste 5,2 miliarde de ambalaje returnate la nivel național. Rata de colectare a atins 83%, ceea ce reflectă o creștere clară în încrederea și participarea consumatorilor, dar și maturizarea sistemului de colectare.

Impulsul pentru reciclat este tot mai evident, iar sistemul, în continuă extindere, are potențialul de a deveni un pilon esențial pentru economia circulară a țării. Dincolo de cifre, aceste rezultate sugerează un progres considerabil în schimbarea obiceiurilor și culturii de consum, dar și o responsabilizare mai clară a fiecăruia dintre noi în protejarea mediului înconjurător.

Cu toate acestea, provocările rămân: infrastructura trebuie îmbunătățită pentru a face față unor volume din ce în ce mai mari, iar conștientizarea mai largă este cheia pentru menținerea acestui impuls pozitiv. Pe măsură ce sistemul se maturizează, perspectivele pentru un impact mai amplu sunt optimiste, iar rezultatele obținute până acum oferă o bază solidă pentru dezvoltări viitoare.